Inventarea binelui si raului. Istoria culturala a moralitatii
Aceasta carte face parte din colectia
FilosoFii Academos.
Ce ne face sa fim fiinte morale? Cum distingem intre bine si rau? Cum au evoluat valorile noastre de-a lungul istoriei? Dincolo de "razboaiele culturale" si de epoca post-adevar, exista oare un set comun de valori si norme morale care ne leaga pe toti oamenii?
In urma unei impresionante genealogii a moralitatii, eticianul german Hanno Sauer ne surprinde cu raspunsurile sale inedite, bazate pe cercetarile stiintifice de ultima ora asupra evolutiei umane in plan biologic, cultural si social. Cartea acopera sute de mii de ani de istorie a moralitatii - de la primele gesturi de cooperare si autodomesticire ale hominizilor pana la disputele actuale privind woke-ismul si cancel culture.
Bogata in detalii, cartea imbina antropologia si biologia evolutionista, pentru a arata cum se schimba moralitatea. - The Wall Street Journal
Traducere din limba germana de Lorin Ghiman.
Fragment din cartea "Inventarea binelui si raului" de Hanno Sauer:
"Animalele domestice prezinta aproape intotdeauna o constelatie de trasaturi foarte specifice si, in cea mai mare parte, foarte vizibile, care le diferentiaza de rudele lor salbatice. De regula, primele sunt mai docile, mai usor de dresat, mai jucause si mai putin agresive decat rudele lor salbatice. Acesta este miezul fenomenului. Aici regasim in general o neotenie pronuntata, adica pastrarea caracteristicilor copilaresti, juvenile, la varsta adulta. Printre acestea trasaturi se numara un corp mai mic si o nevoie sporita de apropiere fizica si de imbratisare. Majoritatea speciilor domestice au, de asemenea, creierul si craniul usor reduse, insotite de dinti si urechi mai mici si un bot mai scurt. In acelasi timp, exista o serie de caracteristici care duc intuitiv cu gandul la animale mai blande si mai pasnice, dar nu este clar de ce acestea se regasesc in mod repetat la animalele domestice - e vorba despre coada incolacita, urechile flexibile si o simptomatologie vizibila de depigmentare, care se manifesta, de exemplu, prin pete albe, adesea pe frunte sau intre ochi.
Primii pionieri in descoperirea si descrierea "sindromului domesticirii" au fost fratii Beliaev. Suspect din punct de vedere politic ca genetician uman in Uniunea Sovietica, Nikolai Beliaev a fost impuscat de politia secreta stalinista in 1937. De la inceputul anilor 1950, fratele sau, Dmitri, si colega sa, Liudmila Trut, i-au continuat studiile si a adus contributii revolutionare la intelegerea proceselor care duc la domesticirea animalelor salbatice. Faptul ca trasaturile mentionate mai sus se regasesc adesea la animalele domesticite era cunoscut de mult timp. Astfel de caracteristici sau unele similare pot fi intalnite si la cai, caini, cobai, camile, vaci, soareci, porci, pisici si chiar lame. Dar Beliaev si Trut au fost interesati de intrebarea evolutiva mai profunda, daca acest tip de schimbare la nivel de trasaturi poate fi recreat prin selectie specifica si in cazul favorizarii prosocialitatii. Ce se intampla atunci cand o specie de animale este crescuta in mod sistematic pentru prietenie?"