Istoria Diplomatiei. Secolul Xx
Istoria Diplomatiei. Secolul Xx
Istoria diplomatiei, secolul XX - Constantin Vlad
DE LA RAZBOI SPRE PACE sI LUMEA POSTBELICA
... a doua zi dupa atacul de la Pearl Harbor, pe 8 decembrie 1941, Statele Unite si Marea Britanie declarau razboi Japoniei.
La 11 decembrie, Hitier punea Germania in stare de razboi cu Statele Unite; urma o masura similara din partea Italiei potrivit unor surse, decizia iui Hitier urma unui argument care suna astfel; daca Germania nu intra in razboi impotriva Statelor Unite, din Pactul Tripartit nu mai ramanea nimic.
si, desigur, el conta pe faptul ca Japonia va proceda, la randul, ei ca o aliata si va ataca URSS, ceea ce nu se intampla insa, in ciuda presiunilor pe care Berlinul le facea in acest scop la Tokyo.
Unii istorici considera ca, in lipsa hotararii lui Hitier, Statele Unite n-ar fi intrat in razboi impotriva Germaniei. ''Daca Hitler nu ar fi declarat razboi, scrie in acest sens Alun Former, America si-ar fi putut concentra energiile pentru razboiul impotriva Japoniei, si nu pentru razboiul din Europa” (95, 1997, p. 25).
Sustinerea n-are insa nici un fundament; am citat deja unele fapte care o contrazic...
Din Cuprins
PREFATA de Ion Calafeteanu.
NOTA ASUPRA EDITIEI
PARTEA INTAIA: DIPLOMATIA – INSTRUMENT AL UNUI „DEBUT” PREDESTINAT: PRIMA CONFLAGRATIE MONDIALA
CAPITOLUL I. JOCURI DE PUTERE
CAPITOLUL II. RAPORTURI DE PUTERE
CAPITOLUIL III. UN INEVITABIL PROGRAMAT
CAPITOLUL IV. DIPLOMATIA SUB ZODIA RAZBOIULUI
CAPITOLULV. PACEA DE LA PARIS
PARTEA A DOUA: DIPLOMATIA IN PERIOADA INTERBELICA
CAPITOLUL IV. UN FUNDAMENT SUBRED
CAPITOLULVII. SECURITATEA COLECTIVA SI SLABICIUNILE SALE SUB PRESIUNEA RAPORTURILOR DE FORTE
CAPITOLULVIII. FISURI
1) Rapallo
2) Locarno
3). Catre un apogeu al ineficientei ideii securitatii colective: Pactul Briand‐Kellogg
DE LA RAZBOI SPRE PACE sI LUMEA POSTBELICA
... a doua zi dupa atacul de la Pearl Harbor, pe 8 decembrie 1941, Statele Unite si Marea Britanie declarau razboi Japoniei.
La 11 decembrie, Hitier punea Germania in stare de razboi cu Statele Unite; urma o masura similara din partea Italiei potrivit unor surse, decizia iui Hitier urma unui argument care suna astfel; daca Germania nu intra in razboi impotriva Statelor Unite, din Pactul Tripartit nu mai ramanea nimic.
si, desigur, el conta pe faptul ca Japonia va proceda, la randul, ei ca o aliata si va ataca URSS, ceea ce nu se intampla insa, in ciuda presiunilor pe care Berlinul le facea in acest scop la Tokyo.
Unii istorici considera ca, in lipsa hotararii lui Hitier, Statele Unite n-ar fi intrat in razboi impotriva Germaniei. ''Daca Hitler nu ar fi declarat razboi, scrie in acest sens Alun Former, America si-ar fi putut concentra energiile pentru razboiul impotriva Japoniei, si nu pentru razboiul din Europa” (95, 1997, p. 25).
Sustinerea n-are insa nici un fundament; am citat deja unele fapte care o contrazic...
Din Cuprins
PREFATA de Ion Calafeteanu.
NOTA ASUPRA EDITIEI
PARTEA INTAIA: DIPLOMATIA – INSTRUMENT AL UNUI „DEBUT” PREDESTINAT: PRIMA CONFLAGRATIE MONDIALA
CAPITOLUL I. JOCURI DE PUTERE
CAPITOLUL II. RAPORTURI DE PUTERE
CAPITOLUIL III. UN INEVITABIL PROGRAMAT
CAPITOLUL IV. DIPLOMATIA SUB ZODIA RAZBOIULUI
CAPITOLULV. PACEA DE LA PARIS
PARTEA A DOUA: DIPLOMATIA IN PERIOADA INTERBELICA
CAPITOLUL IV. UN FUNDAMENT SUBRED
CAPITOLULVII. SECURITATEA COLECTIVA SI SLABICIUNILE SALE SUB PRESIUNEA RAPORTURILOR DE FORTE
CAPITOLULVIII. FISURI
1) Rapallo
2) Locarno
3). Catre un apogeu al ineficientei ideii securitatii colective: Pactul Briand‐Kellogg
PRP: 104.67 Lei
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
99.44Lei
99.44Lei
104.67 LeiPrimești 99 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Istoria diplomatiei, secolul XX - Constantin Vlad
DE LA RAZBOI SPRE PACE sI LUMEA POSTBELICA
... a doua zi dupa atacul de la Pearl Harbor, pe 8 decembrie 1941, Statele Unite si Marea Britanie declarau razboi Japoniei.
La 11 decembrie, Hitier punea Germania in stare de razboi cu Statele Unite; urma o masura similara din partea Italiei potrivit unor surse, decizia iui Hitier urma unui argument care suna astfel; daca Germania nu intra in razboi impotriva Statelor Unite, din Pactul Tripartit nu mai ramanea nimic.
si, desigur, el conta pe faptul ca Japonia va proceda, la randul, ei ca o aliata si va ataca URSS, ceea ce nu se intampla insa, in ciuda presiunilor pe care Berlinul le facea in acest scop la Tokyo.
Unii istorici considera ca, in lipsa hotararii lui Hitier, Statele Unite n-ar fi intrat in razboi impotriva Germaniei. ''Daca Hitler nu ar fi declarat razboi, scrie in acest sens Alun Former, America si-ar fi putut concentra energiile pentru razboiul impotriva Japoniei, si nu pentru razboiul din Europa” (95, 1997, p. 25).
Sustinerea n-are insa nici un fundament; am citat deja unele fapte care o contrazic...
Din Cuprins
PREFATA de Ion Calafeteanu.
NOTA ASUPRA EDITIEI
PARTEA INTAIA: DIPLOMATIA – INSTRUMENT AL UNUI „DEBUT” PREDESTINAT: PRIMA CONFLAGRATIE MONDIALA
CAPITOLUL I. JOCURI DE PUTERE
CAPITOLUL II. RAPORTURI DE PUTERE
CAPITOLUIL III. UN INEVITABIL PROGRAMAT
CAPITOLUL IV. DIPLOMATIA SUB ZODIA RAZBOIULUI
CAPITOLULV. PACEA DE LA PARIS
PARTEA A DOUA: DIPLOMATIA IN PERIOADA INTERBELICA
CAPITOLUL IV. UN FUNDAMENT SUBRED
CAPITOLULVII. SECURITATEA COLECTIVA SI SLABICIUNILE SALE SUB PRESIUNEA RAPORTURILOR DE FORTE
CAPITOLULVIII. FISURI
1) Rapallo
2) Locarno
3). Catre un apogeu al ineficientei ideii securitatii colective: Pactul Briand‐Kellogg
DE LA RAZBOI SPRE PACE sI LUMEA POSTBELICA
... a doua zi dupa atacul de la Pearl Harbor, pe 8 decembrie 1941, Statele Unite si Marea Britanie declarau razboi Japoniei.
La 11 decembrie, Hitier punea Germania in stare de razboi cu Statele Unite; urma o masura similara din partea Italiei potrivit unor surse, decizia iui Hitier urma unui argument care suna astfel; daca Germania nu intra in razboi impotriva Statelor Unite, din Pactul Tripartit nu mai ramanea nimic.
si, desigur, el conta pe faptul ca Japonia va proceda, la randul, ei ca o aliata si va ataca URSS, ceea ce nu se intampla insa, in ciuda presiunilor pe care Berlinul le facea in acest scop la Tokyo.
Unii istorici considera ca, in lipsa hotararii lui Hitier, Statele Unite n-ar fi intrat in razboi impotriva Germaniei. ''Daca Hitler nu ar fi declarat razboi, scrie in acest sens Alun Former, America si-ar fi putut concentra energiile pentru razboiul impotriva Japoniei, si nu pentru razboiul din Europa” (95, 1997, p. 25).
Sustinerea n-are insa nici un fundament; am citat deja unele fapte care o contrazic...
Din Cuprins
PREFATA de Ion Calafeteanu.
NOTA ASUPRA EDITIEI
PARTEA INTAIA: DIPLOMATIA – INSTRUMENT AL UNUI „DEBUT” PREDESTINAT: PRIMA CONFLAGRATIE MONDIALA
CAPITOLUL I. JOCURI DE PUTERE
CAPITOLUL II. RAPORTURI DE PUTERE
CAPITOLUIL III. UN INEVITABIL PROGRAMAT
CAPITOLUL IV. DIPLOMATIA SUB ZODIA RAZBOIULUI
CAPITOLULV. PACEA DE LA PARIS
PARTEA A DOUA: DIPLOMATIA IN PERIOADA INTERBELICA
CAPITOLUL IV. UN FUNDAMENT SUBRED
CAPITOLULVII. SECURITATEA COLECTIVA SI SLABICIUNILE SALE SUB PRESIUNEA RAPORTURILOR DE FORTE
CAPITOLULVIII. FISURI
1) Rapallo
2) Locarno
3). Catre un apogeu al ineficientei ideii securitatii colective: Pactul Briand‐Kellogg
Detaliile produsului
