Lacrimi si sfinti
Lacrimi si sfinti
„Incercat-am sa inteleg de unde vin lacrimile si m-am oprit la sfinti.
Sa fie ei responsabili de stralucirea lor amara? Cine ar sti?
Se pare insa ca lacrimile sunt urmele lor.
Nu prin sfinti au intrat ele in lume; dar fara ei nu stiam ca plangem din regretul paradisului.
As vrea sa vad o singura lacrima inghitita de pamant… Toate apuca, pe cai necunoscute noua, in sus. Numai durerea precede lacrimile. Sfintii n-au facut altceva decat sa le reabiliteze.“ (CIORAN)
Fragment din carte:
"Preocuparea indelungata de sfintenie iti impune o convalescenta de cativa ani. Te apuca atunci dorinta de a-ti plimba tristetile sub alte ceruri, de a te intari sub alt azur. Infinitul sfinteniei dezvolta, prin reactie, nevoia de spatiu. Ai vrea sa te intinzi intr-o verdeata si sa privesti cerul fara prejudecata inaltimilor. Paganismul este adancimea aparentelor, iar sfintenia, boala adancimilor.
„Nu pot sa fac o diferenta intre lacrimi si muzica" (Nietzsche). Cine nu intelege cu iuteala fulgerului acest lucru inseamna ca n-a trait nici o clipa in intimitatile muzicii. Nu cunosc nimic in afara de muzica lacrimala. Caci ea, plecand de la regretul paradisului, da nastere la semnele acestui regret, la lacrimi.
Caterina de Siena ajunsese sa se hraneasca numai cu Cuminecatura. Usor de facut, cand ai cerul in spate. Extazul distruge roadele pamantului. Ea sorbea cerul in Euharistie. Pentru un credincios, infinitezimalul ceresc care e cuminecatura este mai nutritiv decat alimentele de aici, de jos. De ce vor cere inaltimile suprimarea mancarii? Si de ce poeti, muzicieni, mistici si sfinti vor folosi, in moduri diferite, asceza? Foamea voluntara este o cale spre cer; foamea din mizerie, o crima a pamantului. Intoarce-mi-voi ochii spre foamea cereasca; si ea va avea ca sprijin directia inimii.
Sfintenia ar fi fenomenul cel mai extraordinar care se poate concepe si care ar depasi pana si Divinitatea, daca obiectivul ei practic ar avea o valoare efectiva. Este cunoscuta dorinta pasionata a tuturor sfintilor de a prelua suferintele si pacatele muritorilor. Cate exclamatii nu s-ar putea cita in acest sens si cate explozii de mila infinita. "
Sa fie ei responsabili de stralucirea lor amara? Cine ar sti?
Se pare insa ca lacrimile sunt urmele lor.
Nu prin sfinti au intrat ele in lume; dar fara ei nu stiam ca plangem din regretul paradisului.
As vrea sa vad o singura lacrima inghitita de pamant… Toate apuca, pe cai necunoscute noua, in sus. Numai durerea precede lacrimile. Sfintii n-au facut altceva decat sa le reabiliteze.“ (CIORAN)
Fragment din carte:
"Preocuparea indelungata de sfintenie iti impune o convalescenta de cativa ani. Te apuca atunci dorinta de a-ti plimba tristetile sub alte ceruri, de a te intari sub alt azur. Infinitul sfinteniei dezvolta, prin reactie, nevoia de spatiu. Ai vrea sa te intinzi intr-o verdeata si sa privesti cerul fara prejudecata inaltimilor. Paganismul este adancimea aparentelor, iar sfintenia, boala adancimilor.
„Nu pot sa fac o diferenta intre lacrimi si muzica" (Nietzsche). Cine nu intelege cu iuteala fulgerului acest lucru inseamna ca n-a trait nici o clipa in intimitatile muzicii. Nu cunosc nimic in afara de muzica lacrimala. Caci ea, plecand de la regretul paradisului, da nastere la semnele acestui regret, la lacrimi.
Caterina de Siena ajunsese sa se hraneasca numai cu Cuminecatura. Usor de facut, cand ai cerul in spate. Extazul distruge roadele pamantului. Ea sorbea cerul in Euharistie. Pentru un credincios, infinitezimalul ceresc care e cuminecatura este mai nutritiv decat alimentele de aici, de jos. De ce vor cere inaltimile suprimarea mancarii? Si de ce poeti, muzicieni, mistici si sfinti vor folosi, in moduri diferite, asceza? Foamea voluntara este o cale spre cer; foamea din mizerie, o crima a pamantului. Intoarce-mi-voi ochii spre foamea cereasca; si ea va avea ca sprijin directia inimii.
Sfintenia ar fi fenomenul cel mai extraordinar care se poate concepe si care ar depasi pana si Divinitatea, daca obiectivul ei practic ar avea o valoare efectiva. Este cunoscuta dorinta pasionata a tuturor sfintilor de a prelua suferintele si pacatele muritorilor. Cate exclamatii nu s-ar putea cita in acest sens si cate explozii de mila infinita. "
PRP: 28.54 Lei
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
27.11Lei
27.11Lei
28.54 LeiPrimești 27 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
„Incercat-am sa inteleg de unde vin lacrimile si m-am oprit la sfinti.
Sa fie ei responsabili de stralucirea lor amara? Cine ar sti?
Se pare insa ca lacrimile sunt urmele lor.
Nu prin sfinti au intrat ele in lume; dar fara ei nu stiam ca plangem din regretul paradisului.
As vrea sa vad o singura lacrima inghitita de pamant… Toate apuca, pe cai necunoscute noua, in sus. Numai durerea precede lacrimile. Sfintii n-au facut altceva decat sa le reabiliteze.“ (CIORAN)
Fragment din carte:
"Preocuparea indelungata de sfintenie iti impune o convalescenta de cativa ani. Te apuca atunci dorinta de a-ti plimba tristetile sub alte ceruri, de a te intari sub alt azur. Infinitul sfinteniei dezvolta, prin reactie, nevoia de spatiu. Ai vrea sa te intinzi intr-o verdeata si sa privesti cerul fara prejudecata inaltimilor. Paganismul este adancimea aparentelor, iar sfintenia, boala adancimilor.
„Nu pot sa fac o diferenta intre lacrimi si muzica" (Nietzsche). Cine nu intelege cu iuteala fulgerului acest lucru inseamna ca n-a trait nici o clipa in intimitatile muzicii. Nu cunosc nimic in afara de muzica lacrimala. Caci ea, plecand de la regretul paradisului, da nastere la semnele acestui regret, la lacrimi.
Caterina de Siena ajunsese sa se hraneasca numai cu Cuminecatura. Usor de facut, cand ai cerul in spate. Extazul distruge roadele pamantului. Ea sorbea cerul in Euharistie. Pentru un credincios, infinitezimalul ceresc care e cuminecatura este mai nutritiv decat alimentele de aici, de jos. De ce vor cere inaltimile suprimarea mancarii? Si de ce poeti, muzicieni, mistici si sfinti vor folosi, in moduri diferite, asceza? Foamea voluntara este o cale spre cer; foamea din mizerie, o crima a pamantului. Intoarce-mi-voi ochii spre foamea cereasca; si ea va avea ca sprijin directia inimii.
Sfintenia ar fi fenomenul cel mai extraordinar care se poate concepe si care ar depasi pana si Divinitatea, daca obiectivul ei practic ar avea o valoare efectiva. Este cunoscuta dorinta pasionata a tuturor sfintilor de a prelua suferintele si pacatele muritorilor. Cate exclamatii nu s-ar putea cita in acest sens si cate explozii de mila infinita. "
Sa fie ei responsabili de stralucirea lor amara? Cine ar sti?
Se pare insa ca lacrimile sunt urmele lor.
Nu prin sfinti au intrat ele in lume; dar fara ei nu stiam ca plangem din regretul paradisului.
As vrea sa vad o singura lacrima inghitita de pamant… Toate apuca, pe cai necunoscute noua, in sus. Numai durerea precede lacrimile. Sfintii n-au facut altceva decat sa le reabiliteze.“ (CIORAN)
Fragment din carte:
"Preocuparea indelungata de sfintenie iti impune o convalescenta de cativa ani. Te apuca atunci dorinta de a-ti plimba tristetile sub alte ceruri, de a te intari sub alt azur. Infinitul sfinteniei dezvolta, prin reactie, nevoia de spatiu. Ai vrea sa te intinzi intr-o verdeata si sa privesti cerul fara prejudecata inaltimilor. Paganismul este adancimea aparentelor, iar sfintenia, boala adancimilor.
„Nu pot sa fac o diferenta intre lacrimi si muzica" (Nietzsche). Cine nu intelege cu iuteala fulgerului acest lucru inseamna ca n-a trait nici o clipa in intimitatile muzicii. Nu cunosc nimic in afara de muzica lacrimala. Caci ea, plecand de la regretul paradisului, da nastere la semnele acestui regret, la lacrimi.
Caterina de Siena ajunsese sa se hraneasca numai cu Cuminecatura. Usor de facut, cand ai cerul in spate. Extazul distruge roadele pamantului. Ea sorbea cerul in Euharistie. Pentru un credincios, infinitezimalul ceresc care e cuminecatura este mai nutritiv decat alimentele de aici, de jos. De ce vor cere inaltimile suprimarea mancarii? Si de ce poeti, muzicieni, mistici si sfinti vor folosi, in moduri diferite, asceza? Foamea voluntara este o cale spre cer; foamea din mizerie, o crima a pamantului. Intoarce-mi-voi ochii spre foamea cereasca; si ea va avea ca sprijin directia inimii.
Sfintenia ar fi fenomenul cel mai extraordinar care se poate concepe si care ar depasi pana si Divinitatea, daca obiectivul ei practic ar avea o valoare efectiva. Este cunoscuta dorinta pasionata a tuturor sfintilor de a prelua suferintele si pacatele muritorilor. Cate exclamatii nu s-ar putea cita in acest sens si cate explozii de mila infinita. "
Detaliile produsului
De același autor
Review-uri
Mihaela Melis
18/07/2020 15:00
Adevaruri de neocolit. Carti cu care ar trebui sa crestem ca sa ne intelegem mai bine esenta.
Arată mai mult
Bontaș Ana Maria
08/04/2020 11:16
Achiziție verificată
Filosofia umana extrem de bine conturată, sub un amestec de note reflexive și meditative care te va face, cu siguranță, să te îndoiești de existența limitată a omului contemporan!
Arată mai mult
2 din 2 de rezultate
