Imi propun in aceasta carte sa studiez ideea de lege divina. Aceasta idee presupune ca faptele umane isi primesc norma de la elementul divin. In unele epoci, si in unele regiuni, legea care trebuia sa guverneze conduita oamenilor a fost catalogata ca fiind divina. Cele doua idei, cea de lege si cea de divinitate, au fost intelese fiecare in moduri foarte variate, ceea ce sporea ambiguitatea formulei care le asocia. Am ales ca fir conducator notiunea de lege divina, deoarece ideea aceasta, sau, in orice caz,  expresia, are avantajul de a se regasi in diferitele lumi - evreiasca, crestina si musulmana - pe care trebuia sa le chestionez pentru a le intelege alegerile fundamentale si succesive. Legea divina se ofera intr-adevar ca un element revelator a ceea ce iudaismul, islamul si crestinismul gandesc si stiu despre ele insele. - R. Brague