Legile privind restituirea imobilelor preluate abuziv reflectate in jurisprudenta Curtii Constitutionale

Lucrarea Legile privind restituirea imobilelor preluate abuziv reflectate in jurisprudenta Curtii Constitutionale continua colectia dedicata relatiei simbiotice existente intre normele juridice adoptate de legiuitor si jurisprudenta Curtii Constitutionale dezvoltata in raport cu acestea, colectie ce a debutat cu volumul Codul civil reflectat in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Obiectul de analiza se circumscrie legilor privind restituirea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, privite prin prisma deciziilor pronuntate de Curtea Constitutionala in solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000, O.U.G. nr. 94/2000, Legea nr. 10/2001, Legea nr. 247/2005 si Legea nr. 165/2013.

 

Desi au trecut peste 30 de ani de la adoptarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, procesul de restituire este, din pacate, departe de a se fi incheiat. Este adevarat ca au fost facuti pasi importanti in acest sens, dar atat inconsecventa legislativa, cat si problemele de aplicare a legilor in materie au dus la prelungirea acestui proces, astfel ca actualitatea unui demers de cercetare a jurisprudentei Curtii Constitutionale in acest domeniu este incontestabila.

 

Conceptul editorial promovat are ca element central ordonarea deciziilor instantei constitutionale in functie de reglementarile legilor reparatorii adoptate. Pentru o lectura cat mai facila si eficienta, lucrarea este elaborata sub forma fiselor aferente deciziilor selectate. Aceste fise au o structura standardizata, in cuprinsul lor fiind redate norma criticata, normele de referinta, critica si analiza criticilor de neconstitutionalitate formulate.

 

Primul titlu al lucrarii cuprinde o prezentare jurisprudentiala a conditiilor de admisibilitate ale exceptiei de neconstitutionalitate, grupate in functie de trei criterii: cadrul procesual, structura exceptiei si competenta Curtii Constitutionale, tocmai pentru a inlesni familiarizarea celor interesati cu exigentele pe care orice cerere adresata Curtii Constitutionale trebuie sa le indeplineasca. Titlul al doilea cuprinde o prezentare jurisprudentiala a aspectelor de fond pe care le presupun legile reparatorii. Legile reparatorii selectate au fost ordonate cronologic si, ulterior, au fost identificate si selectate spre analiza numai acele prevederi legale care isi mentin actualitatea, facand parte din fondul activ al legislatiei.

 

In consecinta, aceasta lucrare poate fi privita ca un manual elementar pentru intelegerea din punct de vedere constitutional a exigentelor procedurale pe care le implica exceptia de neconstitutionalitate si a continutului legilor reparatorii, reprezentand astfel un instrument util atat pentru practicienii dreptului, cat si pentru cei aflati la inceputul unei cariere juridice.