Când cireșii japonezi își scutură florile, mica librărie din gara Nohara își deschide larg ușile. Gara este liniștită, trenurile opresc rar, iar în spatele unei uși discrete se află o librărie care pare desprinsă dintr-un alt timp. Rafturile sunt ordonate cu grijă, cărțile sunt învelite în supracoperți simple, iar la tejghea aburește un ceai hōjicha. Odată ce îi vei trece pragul, un lucru cu adevărat ciudat se va întâmpla: vei găsi exact cartea potrivită, cea de care ai cu adevărat nevoie în acest moment al vieții tale, chiar dacă... tu încă nu știi asta. Aici ajunge si Fumiya, un student fără încredere de sine și „alergic” la lectură, în căutarea unui volum pentru tatăl său bolnav. Iar ce urmează să descopere îi va schimba definitiv viața...
Dacă ți-am spune că există o mică librărie care nu apare pe nicio hartă? Asta pentru că nu oricine trebuie să ajungă aici. Iar cine o face, nu ajunge deloc din întâmplare...
Bine ai venit la mica Librărie de Vineri! Odată ce îi vei trece pragul, un lucru cu adevărat ciudat se va întâmpla: vei găsi exact cartea potrivită, cea de care ai cu adevărat nevoie în acest moment al vieții tale, chiar dacă... tu încă nu știi asta.
Aici ajunge si Fumiya, un student fără încredere de sine și „alergic” la lectură, în căutarea unui volum pentru tatăl său bolnav. Tânărul nu are mari așteptări de la mica Librărie de Vineri, însă înăuntru îl așteaptă o lume întreagă și trei librari ieșiți din tipare.
Încetul cu încetul, datorită energiei molipsitoare a acestei comunități atipice, Fumiya descoperă plăcerea cărților, învață să fie el însuși și să aibă încredere în propriile emoții. Și poate cel mai important... descoperă un strop de speranță, care îl ajută să treacă mai ușor peste diagnosticul dur al tatălui său.
Printre referințe literare, povești vindecătoare și dialoguri pline de vervă, Librăria de vineri devine o declarație de dragoste pentru cărți, pentru cititori și pentru locurile care păstrează vie posibilitatea unui nou început.
Traducere din limba japoneză de Diana Tihan.