Marul, fructul banal si inconturnabil, a facut o frumoasa carierade la Eva la Newton fara sa-l uitam pe Wilhelm Tell. Emilia Danescu al abordeaza cu indrazneala, neinhibata de conotatiile bogate, si face din el mascota poeziei sale. Rezulta un volum agreabil, concentrat, in care si sarpele ispititor "plange", iar autoare musca din mar ca din sine, precum Nastratin la Isarlak. Decorata cu eminentele ilustratii ale maestrului Mircia Dumitrescu, cartea Emiliei Danescu marcheaza un prag important in evolutia sa lirica. - Horia Garbea
Binecuvantare
Era un mar singuratic
ratacit in campie.
Dumnezeu se aplecase
peste trupul lui
desfrunzit
inainte de vreme.
Oameni, multi oameni
laolalta,
ramaasesera in genunchi
cu mainile impreunate
in rugaciune.
Atunci Dumnezeu
a binecuvantat
si oamenii,
si marul...