Matematica îngerului. Fragmentarium
CA ULISE
în drum spre Itaca,
prin adâncul de foc și lava topită,
alunecat-am pe scările abrupte și-am plâns
atâta doar cât să m-audǎ poemul
și-acela îmbrăcat în haine de lut,
nu în blǎnuri bine lucrate, de oi și de vite.
Ca Ulise în drum spre Itaca,
prin mările învolburate,
în luptă cu sarea și valurile înalte cât muntele,
doar cât să prefigureze spaima,
purtată am fost de Poseidonul poemului.
Ca Ulise în drum spre Itaca,
preschimbată în cerșetor pe scările verbului,
am răbdat până să vină o ploaie
cum n-am mai văzut,
să mă spele de sare până la piele.
Ca Ulise în drum spre Itaca,
am cărat după mine iubirea,
atât cât să-mi ajungă mie și nepoților mei,
pentru zilele când, în brațele sinelui,
Penelopa cuvintelor tresǎltând,
mă voi odihni, mulțumită că am luptat,
protejată de poemul meu,
ca Ulise
protejat de Athena.