Nopțile reci ale copilăriei

Redescoperit recent, Noptile reci ale copilariei (1980), romanul autobiografic cu dimensiuni universale al lui Tezer Ozlu, una dintre cele mai influente scriitoare turce, decedata mult prea timpuriu, a fost publicat deja in peste zece limbi. Tanara naratoare tocmai s-a mutat la Istanbul dintr-un targ de provincie. In jurul ei, orasul se schimba fara incetare: se ridica zgarie-nori, se deschid noi cinematografe in timp ce fata si familia ei incearca sa se obisnuiasca cu viata in oras. Desi invata la o scoala condusa de calugarite, tanara pune la indoiala existenta lui Dumnezeu. Se straduieste sa inteleaga regulile pe care trebuie sa le urmeze ca sa-si inabuse instinctele sexuale, insa isi petrece nopti lungi tanjind dupa caldura unui alt trup. Isi doreste sa iubeasca si sa fie iubita. Intr-o zi, cand orasul si gandurile despre moarte o coplesesc, inghite un pumn de pastile. Si astfel ajunge prima oara la clinica pe care o va vizita iar si iar in diferite perioade ale vietii.

 

Vocea lui Tezer Ozlu este reflexia unui suflet profund, care pipaie existenta cu degete gingase. Ea foloseste forta literaturii pentru a permite vietii sa existe la nesfarsit. Vocabularul ales si grija din spatele frazelor limpezi si taioase, precum si abilitatea de a smulge lucrurilor semnificatii noi sunt uimitoare. Timpul se opreste atunci cand lumea este trezita la o noua viata de limbajul sau. Ea cufunda totul intr-o lumina vesnica. - Burhan Sonmez

 

O descriere profund emotionanta a disperarii, euforiei si suferintei. - Kirkus Reviews

 

E straniu cu cata claritate vorbeste Tezer Ozlu despre un alt timp si totusi, simultan, despre clipa de fata. - Financial Times

 

Noptile reci ale copilariei este expresia esentializata a inimii lui Tezer Ozlu. - Los Angeles Review of Books