O iluzie fara sfarsit

Am fost intrebat de catre un prieten, daca eu insumi am incercat sa comunic in timp…

Stiti ce i-am raspuns ?

I-am raspuns asa: draga prietene, acestea sunt chestiuni care ma privesc, sunt chestiuni intime si cred ca oricarui om ar trebui sa i se ofere cel putin sansa de a avea mici secrete… Daca s-ar sti totul despre un om, acesta ar fi pur si simplu umilit… Unde ar mai fi atunci demnitatea umana? Daca un om a pierdut demnitatea si speranta, atunci a pierdut totul!

Ei bine, prietenul se pare ca a inteles ce am vrut sa spun si nu a mai insistat…

I-am mai spus ca eu nu am incercat sa conving pe nimeni despre existenta comunicarii temporale, intrucat, fiecare se va convinge singur, mai devreme sau mai tarziu, intr-un fel sau altul… - Constantin Borcia