Pachet 2 cărți: Faust + Suferințele tânărului Werther

O traducere memorabilă a poemului dramatic. De ce versiunea lui Ion Gorun și de ce doar Faust I? Pentru că, stând alături de cele ale lui Lucian Blaga sau, mai recent, Mihail Nemes, traducerea poetului și prozatorului Ion Gorun (pseudonim al lui Alexandru I. Hodoș, 1863-1929) ni se oferă într-o limbă română poetică și nepoetizată și, poate mai presus de toate, cu un tip de entuziasm romantic irepetabil. Alegerea lui Gorun pentru marele Faust și nu pentru o ediție integrală (care să fi cuprins și Faust II) are cel puțin un argument axiologic: Faust I este capodopera. Fără artificialitatea traductologiei, dar intuind că o cultură înaltă este prin natura ei posesoarea universalității. De altfel, termenul „literatură universală” a fost inventat de Johann Wolfgang von Goethe. El sugerează o schemă istorică a evoluției literaturilor naționale, conform căreia acestea se vor amesteca pentru a se contopi într-o mare sinteză. Atunci când îl folosește pentru prima dată, într-un articol despre o adaptare franceză a lui Torquato Tasso (1827), Goethe își exprimă convingerea că se află în curs de constituire „o literatură universală, în care un rol de cinste ne este rezervat nouă, germanilor”. Articolul, comentat de ziarul parizian Le Globe, îl entuziasmează pe Goethe, care se arată deosebit de bucuros că „vecinii noștri de la apus au îmbrățișat această idee”. Faptul că, după războaiele napoleoniene, lumea era sătulă de luptă a dus la intensificarea relațiilor literare dintre națiuni, crede gânditorul german. Literatura universală se pregătește printr-un permanent schimb de idei și de forme; dar acest schimb nu constituie, în sine, literatura universală. „Ea reprezintă mai degrabă un ideal, acela al unificării tuturor literaturilor într-o singură literatură, într-un concert universal în care să se audă vocea fiecărei națiuni. Orice literatură care nu e reîmprospătată printr-un aport din afară ajunge până la urmă la stagnare”, susține Goethe. Asta credem și noi și a crezut și Ion Gorun, asumându-și și împlinind traducerea poemului dramatic. - Lucian Pricop

Efectul Werther poate fi înțeles ca simplă imitație comportamentală, dar și ca expresie a forței prin care literatura configurează un orizont comun al sensibilității. Romanul lui Goethe, prin intensitatea analizei interioare și prin maniera în care construiește criza afectivă a personajului, compune geografia unui spațiu de recunoaștere de sine pentru cititor, producând un fenomen de rezonanță care transcende esteticul. Așa încât, avem aici forța de a articula experiențe individuale într-o conștiință colectivă, altfel spus, modul în care literatura poate funcționa ca laborator al formării și transmiterii afectelor. - Lucian Pricop