Pachetul conține 3 cărti:
• Zece povești pitice (96 pagini)
• Legendele Țării lui Vam (192 pagini)
• Basmele Omului (208 pagini)
Zece povești pitice
Decodarea basmelor culte cere explorarea conștientă a teritoriului mitic generat fictional. Nu este tocmai un teritoriu, ci un ținut din altă lume, guvernat de puterea unei miraculoase grații. Acesta-i semnul unui basm adevărat, al unei istorisiri feerice care se ridică la un nivel superior sau este de-o complexitate mai elevată: oricât de atroce și de sălbatice ar fi întâmplările istorisite, oricât de fantește sau de funeste ar fi primejdiile și peripețiile, povestea lor are darul, atunci când „întorsătura” ce preface totul survine subit, de a-i tăia respirația copilului sau adolescentului care-o ascultă/citește, de a-i face inima să-i bată în piept până în pragul lacrimilor. Chiar în zilele noastre, basmele moderne mai ating uneori acest efect privilegiat. -
Lucian Pricop
Desferecându-și în voie abundentul debit imaginativ cu care este înzestrat, scriitorul permite unei prolifice imaginații a concretului feeric să populeze ipotetica planetă a mitului. Nu scheletul acțiunii impresionează însă, ci palpitul viu al țesuturilor care-l învelesc. Aceeași luxuriantă imaginație dă consistență unor himerice lumi fictive, care de care mai morală. Basmele lui Colin se nasc într-un spațiu aflat în permanentă mișcare, cu decorurile mânuite „la Vedere”. Dar simplitatea aparentă a jocului ascunde secretele de execuție ale unei jonglerii fantește. -
Lucian Pricop
Legendele Țării lui Vam
Legendele Țării lui Vam: O mitologie a omului, un roman științifico-fantastic de fantezie istorică, a apărut prima dată în 1961 și, republicată în multe alte ediții, este una dintre puținele cărți românești traduse în limbile franceză, germană, bulgară, cehă, polonă, engleză, rusă și japoneză. Colecția franceză Metal Hurlant a transpus-o în 1989 într-o bandă desenată realizată de croatul Igor Kordej.
Din toată abundența și diversitatea genologică, cel mai bine par a rezista postum - în sine, dar și în contextul schimbător al unor fluctuații de gust, de audiență sau capricii ale modei, pe plan național, dar mai ales internațional - „prozele scurte” SF și romanele fantasy. În special în acest din urmă domeniu, Vladimir Colin deține o incontestabilă preeminență, fiind principalul exponent al „genului” fantasy în literatura română.
Se deschidea astfel calea care avea să se dovedească cea dintâi înzestrare a scriitorului, înzestrare ce consta, în esență, într-un foarte abundent debit imaginativ, copleșitor prin sine când e lăsat să debordeze, o mirifică și eflorescentă imaginație a feericului și, totodată, a realului concret „veridic”, pe care o probase Vladimir Colin încă în anii ’50, ca autor de basme.
Basmele Omului
Aventura lecturii, pe care o propun Basmele Omului, istorisirile feerice cu zmei și cu zâne, cu vrăjitoare și cu spiriduși, bucuria și exultarea pe care le aduce un deznodământ fericit, satisfacția cu care ne umple sufletul o „întorsătură“ neașteptată, o prefacere subită, este una care ne educă în spiritul supremei perfecțiuni. O perfecțiune care încape deodată în puterea unei miraculoase gratii...
Vladimir Colin face dovada unei inteligențe artistice și a unei autenticități a fibrei scriitoricești, păstrând nealterată arhitectura originară, inițiatică a basmului și adăugând un tonus ficțional cosmopolit și modern.-
Lucian Pricop
