Pachet 8 volume: Descoperă Psihologia

Studiul stresului și al emoțiilor a devenit un subiect de mare interes în ultimele decenii, printre altele pentru că tot mai multe persoane se confruntă cu niveluri ridicate de stres, care duc frecvent la stări emoționale intense, cu mai multă nervozitate sau anxietate, mai multă iritabilitate, enervare sau furie. Pe termen lung, acest lucru poate influența negativ starea de bine și calitatea vieții.

 

Obiectivul principal al acestei cărți este să arate clar și riguros ce este stresul, cum funcționează, ce consecințe pozitive și negative poate avea, dar și să lămurească ce este anxietatea și care sunt celelalte emoții corelate, când ne ajută, când se modifică, modul în care putem detecta modificările, cum ne pot afecta acestea și cum putem învăța să le gestionăm.
 

Copiii sunt de o importanță crucială pentru societate, deoarece reprezintă viitorul. Umanitatea trebuie să apere și să susțină creșterea acestui capital uman în devenire. Homer spunea: „copacii în vârstă tremură pentru frunzele lor cele mai fragede”; copiii sunt acele frunze delicate, extrem de vulnerabile, și trebuie să facem toate eforturile pentru a le proteja.

 

Unul dintre principalele interese ale psihologiei este studiul vârstelor dezvoltării. De la nașterea psihologiei, care este încă o știință tânără, a fost posibil să se acumuleze o mulțime de cunoștințe utile pentru înțelegerea elementelor-cheie ale comportamentului, atât de importante pentru ca fiecare individ să progreseze în întregime. Această carte ilustrează aspectele și factorii implicați în această fază fundamentală a dezvoltării și oferă căi și propune instrumente care să o însoțească într-un mod optim și să abordeze în mod adecvat problemele care pot interveni în această perioadă.
 

A alege între mai multe opțiuni înseamnă a înfrunta incertitudinea într-o lume complexă, influențată și determinată de hazard. Atât contextul apropiat și imediat, cât și cel mai amplu și îndepărtat se schimbă, iar ceea ce este o decizie bună astăzi nu va fi la fel peste câteva zile sau luni. Bineînțeles, incertitudinea nu este întotdeauna ceva rău, ci are și avantaje, după cum vom vedea.

 

Această carte tratează luarea deciziilor, cu fațetele ei raționale și emoționale, în diverse situații, din perspectiva cercetării științifice. Modul în care luăm decizii în diferite contexte este un subiect de care se ocupă specialiști din diverse domenii ale cunoașterii: psihologi, economiști, ingineri, informaticieni, filosofi sau matematicieni. Toți acești cercetători studiază comportamentele și procesele cerebrale fundamentale implicate în alegeri: cele responsabile de anticiparea, prezicerea și adaptarea, cu cât mai mult succes, a comportamentului la un mediu schimbător și uneori ostil.
 

Bătrânețea este o perioadă din ce în ce mai lungă a vieții, cu mai multe vieți într-una singură, o etapă foarte diversă și eterogenă, printre altele datorită duratei sale și faptului că reprezintă acumularea unei serii întregi de procese biologice, psihologice și sociale pe care le-am experimentat de-a lungul existenței noastre.

 

Prin dezvoltarea cercetărilor în domeniul psihologiei îmbătrânirii, subiectul a cuprins tot mai multe aspecte, care s-au îmbogățit prin dobândirea progresivă de cunoștințe. Această carte abordează domenii precum îmbătrânirea cognitivă, evoluția emoțiilor și a stării de bine, schimbările legate de dezvoltarea personală, factorii implicați în îmbătrânirea patologică și calea către o îmbătrânire activă.
 

Este de o importanță vitală să știm cum funcționează în realitate mintea noastră, pentru că, știind cum gândim și argumentăm, ne înțelegem mai bine pe noi înșine și pe ceilalți sapiens lângă care trăim. Mintea noastră are nevoie să nu se lase copleșită de abundența de informații a mediului înconjurător; din acest motiv, recurge la mecanisme care îi permit să construiască un model sau o versiune limitată a realității, care îi facilitează trecerea neîntârziată la acțiune, chiar dacă acest lucru presupune că, ocazional, putem greși fundamental.

 

Două sisteme de gândire ne furnizează uneltele de care avem nevoie, dintre care unul permite analizarea situațiilor și problemelor cu o complexitate și perspectivă incredibilă, cum nu o poate face nicio altă ființă vie cunoscută. Însă a trăi cu o minte 100% analitică ar putea deveni un mare eșec. De ce? Pentru că am fi un sapiens foarte lent și nu prea eficient. De aceea avem un alt sistem care se ocupă de miile de decizii cotidiene și de rutină rapid, cu puțin efort și cu economie mintală, dar cu un risc mai mare de eroare. Atunci, cum putem evita să greșim sau să fim înșelați? Cititorul va găsi răspunsul în aceste pagini.
 

În ultimii optzeci de ani, progresul în ceea ce privește cunoașterea noastră despre leadership a devenit temeinic prin cunoștințe științifice despre acest subiect, procesele pe care se bazează și strategiile care s-au dovedit eficiente pentru competențele de conducere. S-a dezvoltat un set de cunoștințe științifice despre leadership, astfel încât să se poată verifica ce este și ce nu este acesta, care sunt trăsăturile de personalitate ale celor care conduc, care sunt cele mai eficiente stiluri de conduită, cum are loc adaptarea liderilor la diferite contexte și situații și modul în care aceștia sunt capabili să transforme comportamentul echipelor pentru a atinge obiectivele stabilite. La fel, am învățat să măsurăm leadershipul prin chestionare sau interviuri, am studiat cum și de ce oamenii văd aceleași modele de leadership în mod diferit și cum contextul modifică interpretarea a ceea ce este leadershipul eficient.

 

Fără îndoială, mai avem de parcurs un drum lung în ceea ce privește cercetarea despre leadership, dar această carte arată tot ceea ce știm în mod științific despre acest aspect fundamental al gestionării echipelor și al dezvoltării organizațiilor.
 

Această carte propune o analiză riguroasă a tulburărilor de comportament alimentar cu prevalență mai mare, cum ar fi anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, tulburarea de alimentație compulsivă (binge eating disorder) sau obezitatea. Explicăm care sunt cauzele acestora, caracteristicile și ce anume le favorizează apariția și dezvoltarea. Toate aceste explicații sunt ilustrate prin cazuri reale. Vom discuta principalele concepte legate de aceste tulburări, pe care, deși le abordăm individual, pot atinge multe tipuri de probleme psihologice asociate cu mâncarea.

 

Am putea spune că există două categorii mari în care se împart tulburările de comportament alimentar: cele legate de restricție și cele al căror element central este supraalimentarea. Și, după cum vom vedea, pentru a înțelege și a interveni în acest tip de probleme, accentul nu trebuie pus exclusiv pe mâncare, ci și pe tot ceea ce se află dincolo de această suprafață.
 

Suntem memoria noastră, mai precis, tipurile noastre de memorie. Prin ea și datorită ei percepem, ne mișcăm, gândim, vorbim, ne entuziasmăm și simțim, planificăm și proiectăm. Capacitatea de a ne aminti ne influențează deciziile și ne definește identitatea. Ca urmare a relevanței memoriei pentru existența noastră individuală, este necesar să înțelegem natura acesteia și modul în care funcționează, să renunțăm la concepția tradițională a memoriei ca o modalitate de înregistrare exactă a unor evenimente sau date specifice și, în schimb, să o vedem ca un proces cerebral complex și fragil, într-o continuă evoluție, care construiește, stochează și recuperează amintiri.

 

În volumul de față, prin intermediul studiilor și al celor mai relevante cazuri clinice ale momentului, vom analiza diversele sisteme de memorie pe care complexitatea multifațetată a vieții noastre le implică, mecanismele sale subiacente și consecințele modificărilor pe care le pot suferi.