Paradoxuri libertariene in teoria alegerii sociale 1+2

Orice proiect de cercetare incepe cu identificarea unui spatiu, a unei arii, in care cunoasterea actuala poate fi considerata a fi insuficienta sau chiar gresita. Altfel spus, orice cercetator, indiferent de domeniul de cercetare, incepe prin identificarea unei probleme, sau a mai multor probleme careia/carora el incearca sa ii/le ofere raspuns. Problema, in cazul lucrarii de fata, vizeaza, in principal, doua aspecte. Primul are o importanta la nivelul paradigmei, si se refera la modul in care Teoria Alegerii Sociale (TAS) trateaza, in mod traditional, regulile de agregare a informatiilor introduse de indivizi in procesul alegerii sociale. Cel de-al doilea vizeaza un anumit rezultat incadrabil in Teoria Alegerii Sociale, si se refera la modul in care poate fi interpretat acest rezultat, la relevanta acestuia pentru cunoasterea noastra in privinta alegerilor colective.

 

      In primul volum al acestei carti am prezentat principalele realizari ale Teoriei Alegerii Sociale. M-am concentrat asupra solutiilor date paradoxului libertarian Sen, in cadrul informational specific TAS, cel arrowian. Am propus, de asemenea, solutii noi in acest cadru informational. Ceea ce nu am facut in acest prim volum este analiza semnificatiei cadrului informational arrowian si a conditionarilor impuse de acesta modelarii teoriilor despre alegerea sociala. Nu am discutat nici despre masura in care extinderea acestui cadru informational elimina paradoxul lui Sen. Aceste doua obiective sunt abordate in volumul al doilea.

 

Autorul