Cintec de amurgire
Intre ruine, zeii se intorc sa plinga
sub marile porti
prin care intrase odata si lumea
si-n oameni se-ntorc...
nu ii mai alung,
ci ma duc impreuna cu ei,
iar zeii imi spun ca tot aici, intre oameni,
s-au intors sa moara.
nu ii ajut, nici nu-i conving ca exist,
nu le cint pietrele,
nu-i las sa raspunda
intrebarilor mele.
le spun sa moara atat de incet, incit sa nu se afle
si, surprinzator, ma asculta.
in urma lor, o rochie zdrentuita
aluneca de pe coapsele lumii.
Poetul Marius Marian Solea s-a impus, inca de la debut, ca o voce distincta in peisajul liric de azi. Poezia sa a retinut atentia criticii de intimpinare si a publicului larg, care l-a primit cu multa caldura, atit datorita unui timbru special, cit si datorita temelor abordate, de o mare actualitate, feeling-ului si, nu in ultimul rind, felului sau de a scrie, interesant totdeauna, de o fina folosire a tusei, de o indiscutabila acuratete. -
Ioan Holban