Sad

In plina distopie a prezentului, anul trecut a aparut, din nou prevestitor, 1984 ca roman grafic. Are peste 200 de pagini. Semn ca intotdeauna e nevoie de ceva in plus pentru a ajunge la cititori. La noi, cultura vizuala a ramas in urma. Editorii platesc mult pentru tipar si au vanzari slabe. Graficienii nu castiga mai nimic dintr-o asemenea asociere. Pe de alta parte, sistemul educational n-are programe de pedagogie vizuala (pentru a diversifica atentionarile despre apocalipsa ecologica, genocid, educatie emotionala etc). De aceea, Lia Faur si Vali Ivan trebuie salutati pentru inedita lor initiativa, prin care, chiar de centenarul poetului, il aduc mai aproape de cititori pe stefan Aug. Doinas. Nu oricum. Diferit. Ca un erou al propriei vieti si ca erou al unui micro-roman grafic.