Poezie se scrie şi fără memorie punctuație sau pix.
Poezie se scrie și la miezul nopții pe stradă când plouă.
Poezie se scrie pe pergament, pe piele sau anevoios pe piatră.
Poezie se scrie și fără limbaj, fără mâini şi fără limbă.
Poezie se scrie cu ochii tăi fix țintiți în ai mei ca patru ouă.
Poezie o să existe și după sfârşitul lumii a zis graffiti pe zid.
Poezie e răspuns la întrebarea: ce-a fost lucrul ăsta?
Poezie e tot ce-a fost lucrul nenumit care-i deja trecut.
Aceste poezii sunt poezii despre poezie care au fost adânc ștampilate de vremurile prin care au trecut. Poeziile s-au mobilizat. Trecând ca bombe incendiare, meditând asupra vremurilor cu mânie şi ironie, au apărut în limba română în Scrisul Românesc şi în limba engleză în cărţi ca
No Time Like Now (2019),
Too Late for Nightmares (2022) şi
How to Live Under Fascism: Poems & Photos (2025). Iată noul volum,
Şapte ani de acasă, plin de poezii călite prin oţel, cum bombasticau comuniştii, dar şi prin criza climatică, virus, animale, şocuri şi supă cu leuştean. - Andrei Codrescu