Scrisul ca un cuțit

Un scriitor care trăiește la capătul celălalt al lumii se îndrăgostește de cărțile unei mari autoare, pe care simte nevoia să o întrebe cum a luat naștere scrisul ei. Așa se face că, din Mexic, Frédéric-Yves Jeannet începe corespondența prin e-mail cu Annie Ernaux. Urmat pe parcursul unui an, acest dialog la distanță se dezvoltă până când devine o carte. În răspunsurile lui Annie Ernaux se dezvăluie, pentru prima dată, peste treizeci de ani de reflecții asupra scrisului, considerații și gânduri care până atunci fuseseră doar ale ei, ascunse în jurnale. Se deschid astfel porțile unui șantier guvernat de reguli precise de lucru, toate subordonate unui crez: a scrie pentru a tăia, ca lama unui cuțit, în realitatea lumii, pentru a răsturna prin cuvânt viziunile dominante.

 

În fraza Îmi scriu poveștile de dragoste și îmi trăiesc cărțile este vorba despre această apropiere și despre acest schimb care are loc încontinuu, fără știrea mea, în viața și în cărțile mele, între dragoste, sex și scris, dar și moarte. Și despre această luptă. - Annie Ernaux

 

Îmi plac frazele ei fără metafore, fără efecte, silexul lor ascuțit care taie în carne vie, și îmi place că această predispoziție a fost accentuată și mai mult în ultimii ani de o explorare din ce în ce mai curajoasă, dusă cu o precizie de entomolog, care merge până la limitele a ceea ce este acceptabil să spui, a ceea ce se spune sau nu se spune. - Frédéric-Yves Jeannet

 

Timpul nu a schimbat principiile, căutările și practicile lui Annie Ernaux. Aceste convorbiri rămân atrăgătoare și actuale, ele pun întrebările esențiale despre refuzul de a trăda, scrierea realului, explorarea unor forme noi... - Télérama

Traducere din limba franceză de Mădălina Ghiu.