Secretul vietii si alte eseuri

„De obicei nu e posibil sa cunoastem secretul special si propriu al aproapelui nostru, dorintele lui intime, necazurile, angoasa care-l tulbura sau bucuria ascunsa pe care nu o poate marturisi, pasiunea care-l consuma sau il exalta, nazuintele inimii sale, dar e sigur ca putem cunoaste radacina comuna a secretelor tuturor oamenilor, secretul secretelor fiecaruia dintre noi, secretul Omenirii. El ia diferite forme in fiecare suflet, si aceste forme nu sunt secrete, iar substanta lor ultima si eterna este mereu aceeasi. Iar secretul vietii omenesti, cel general, este dorinta de mai multa viata, este vijelioasa si nepotolita sete de a fi tot ce ne-nconjoara fara a inceta sa fim noi insine, de a ne instapani peste intreg Universul, fara ca Universul sa ne stapaneasca pe noi si sa ne absoarba; e dorinta de a fi altul fara a inceta sa fiu eu si de a continua sa fiu eu, fiind totodata altul; este, intr-un cuvant, setea de divinitate, foamea de Dumnezeu.“ (Miguel de Unamuno)

„Din asertiunile unamuniene: «Al meu» il preceda pe «eu»; E inevitabil sa avem idei, dar nu trebuie sa fim posedati de ele, caci nu e bogat cel posedat de bani, ci acela ce-i poseda; A monologa inseamna a dialoga cu Dumnezeu; Religia mea este cautarea adevarului in viata si a vietii in adevar, chiar stiind ca nu le voi afla cat timp traiesc; In medicina ma poate vindeca stiinta medicului meu, dar in religie nu ma poate salva credinta duhovnicului meu: in viata spiritului numai adevarul ma mantuieste. Eseurile lui Unamuno mustesc de idei. Adesea, acestea nu fac parte din demonstratia centrala a textului - uneori paradoxala si de nesustinut, alteori insa surprinzator de interesanta si corecta - ci trebuie culese din enormul mozaic de idei si sentimente (da!) suscitate colateral si pe care o minte agera le sesizeaza cu surprindere si incantare. In acest sens s-a spus, pe buna dreptate, ca Unamuno este un incitator. Sau, cum spune el insusi: «Am cautat mereu sa agit si, in definitiv, mai mult sa sugerez decat sa instruiesc. Daca vand paine, nu e paine, ci drojdie sau ferment»." (Grigore Dima)