Shuggie Bain

• British Book Awards: cea mai buna carte a anului

• Finalist al National Book Award

 
Aceasta carte face parte din colectia Anansi Contemporan.

Shuggie Bain este povestea de neuitat a tanarului Hugh "Shuggie" Bain, un baiat singuratic si inocent care-si traieste copilaria in anii '80, intr-o locuinta sociala din Glasgow. Politica lui Margaret Thatcher a lasat barbatii fara slujbe, iar orasul e pe cale sa fie coplesit de traficul de droguri. Un roman sfasietor despre adictie, sexualitate si iubire, Shuggie Bain este reprezentarea epica a vietii unei familii din clasa muncitoare, cum rareori a fost portretizata in literatura. Amintind de romanele lui Alan Hollinghurst, Frank McCourt sau Hanya Yanagihara, cartea lui Douglas Stuart este debutul uimitor al unui romancier care are de spus o poveste plina de forta.

 

O poveste sfasietoare despre identitate, adictie si abandon. - Time

    

Un tur de forta literar. - Washington Independent Review of Books

   

Uimitor de bun. Unul dintre cele mai emotionante romane din ultima vreme. - Los Angeles Times

  

Creionandu-i atat de pronuntat pe Agnes si pe Hugh, Stuart arata limpede ca nici mama, nici fiul nu pot fi vazuti pur si simplu ca niste victime. In schimb, amandoi apar in plina forta: sunt, cat se poate de clar, prezenti. - Colm Toibin

   

Stuart e un prozator care-si iubeste personajele si le face sa devina memorabile si emotionante chiar in cel mai degradant moment al vietii lor. - Sandra Newman

 

Unul dintre marii stilisti ai prozei americane contemporane. - The New York Times

Traducere din limba engleza de Mihaela Ghita.
 

Primul era un catolic de Craciun, suficient de cucernic pentru cartierul de locuinte sociale, dar credincios doar ei. Agnes era mai frumoasa decat el intr-un fel care ii facea pe barbatii necunoscuti sa se simta optimisti, iar pe femei sa arunce cautaturi piezise spre prohabul lui si sa se intrebe ce are Brendan McGowan si lor le scapase. Dar nu avea ce sa le scape; era un om dintr-o bucata, muncitor si lipsit de imaginatie, care stia ce norocos e s-o aiba pe Agnes, asa ca o adora. In timp ce altii se infundau prin carciumi, el venea cu leafa acasa in fiecare saptamana, fara ca macar sa fi dezlipit plicul cafeniu, si i-o dadea fara sa comenteze. Agnes nu apreciase niciodata cum trebuie gestul ala. Continutul plicului ii paruse intotdeauna neindestulator.

Big Shug Bain ii daduse impresia ca e nemaipomenit de stralucitor prin comparatie cu catolicul. Era infumurat in felul acela ingaduit doar protestantilor, facand parada de aparenta lui bogatie, rumen la fata de la atata lacomie si risipa.

Lizzie o stiuse dintotdeauna. Cand Agnes aparuse in prag cu cei doi copii mai mari si cu taximetristul protestant, a vrut sa le tranteasca usa in nas, dar Wullie n-a lasat-o. In ceea ce o privea pe Agnes, Wullie nutrea un soi de optimism pe care Lizzie il considera doar orbire. Cand Shug si Agnes s-au casatorit in fine, nici Wullie, nici Lizzie nu s-au dus la Starea Civila. Sustineau nu se cade sa te casatoresti cu cineva care nu e de aceeasi credinta, sa nu te cununi la biserica. Dar adevarul e ca ei nu-i placea de Shug Bain. Lizzie il ginise din capul locului.
Ann Marie ramasese printre ultimele, intarziind sa-si stranga cardiganul si tigarile, chiar daca erau toate la vedere, exact unde le trantise cand ajunsese. A dat spuna ceva, dar Shug s-a uitat in ochii ei, asa ca si-a tinut gura. Agnes urmarea de pe margine conversatia lor tacita.

- Reeny, papusa, cum te mai simti? s-a interesat Shug, zambind manzeste.

Agnes si-a intors privirea dinspre umbra lui Ann Marie si s-a uitat la vechea ei prietena, simtind cum coastele i se frang iar.

- O, bine, mersi de intrebare, Shug, a raspuns Reeny stingherita, uitandu-se fix la Agnes in tot timpul asta.

Agnes a simtit cum ii sta inima in loc cand I-a auzit pe Shug zicand:

- Ia-ti haina, o sa racesti zdravan. Te duc io cu masina pana peste drum.

- Nu. Ii prea mare deranju'.

- Prostii. A zambit iar. Orice prietena de-a lui Agnes a noastra e si prietena mea.

- Shug, pun de ceai, sa nu stai mult, a spus Agnes pe un ton mai afurisit decat intentionase.

- Nu mi-e foame.

A inchis, fara zgomot, usa dintre ei. Draperiile au incremenit iarasi."