Ce tip de conținut include volumul "Studii melodice pentru pian"?
Volumul conține studii melodice pentru pian, prezentate sub formă de partituri, incluzând duete din Opus 149 de A. Diabelli.
- /
- Librarie online
- /
- Carti
- /
- Hobby Practic
- /
- Partituri Muzicale
- /
- Studii melodice pentru pian - A. Diabelli
Studii melodice pentru pian
Studii melodice pentru pian
Colectia de fata contine 28 de duete opus 149 reprezentative pentru opera lui Diabelli, putand fi citite la prima vedere. Partea primo este destinata unui elev incepator, mana sa ramanand in pozitie fixa toata durata piesei. Partea secondo este destinata unui elev mai avansat sau profesorului. Armura pieselor nu depaseste 3 accidenti, bemoli sau becari.
Annton Diabelli, compozitor şi editor austriac (Mattsee, lângă Salzburg, 1781 — Viena, 1858).
Şi-a început studiile muzicale cu tatăl său, a fost elev la colegiul benedictin din Michaelbeuren, a cântat la capela din Salzburg, unde l-a întâlnit pe Michael Haydn, cu care şi-a perfecţionat educaţia muzicală. În 1803, după ce frecventase un timp colegiul ordinului de Cîteaux de la Raitenhaslach, avea să se instaleze la Viena, unde a reuşit să se facă apreciat în scurt timp ca profesor de muzică (pian şi chitară). În 1818, asociindu-se cu Peter Cappi, a fondat o casă de editură muzicală, care publica în special lucrările lui Schubert şi care a răscumpărat fondurile mai multor alţi editori, printre care pe acela al lui Johann Traeg. În 1852, editura a fost preluată de C. A. Spina şi mai târziu, după moartea lui Diabelli, de F. Schreiber, în 1872. Activităţile de pedagog şi de editor nu l-au împiedicat insă, pe Diabelli să fie un compozitor prolific, cu inspiraţie spontană şi agreabilă, chiar dacă nu de prea mare anvergură. Numeroasele sale piese, sonatine, aranjamente pentru pian, vioară şi chitară continuă să facă parte din repertoriul muzicienilor începători. El a scris, de asemenea, multă muzică religioasă (coruri, mise, ofertorii), cât şi singspieluri.
Şi-a început studiile muzicale cu tatăl său, a fost elev la colegiul benedictin din Michaelbeuren, a cântat la capela din Salzburg, unde l-a întâlnit pe Michael Haydn, cu care şi-a perfecţionat educaţia muzicală. În 1803, după ce frecventase un timp colegiul ordinului de Cîteaux de la Raitenhaslach, avea să se instaleze la Viena, unde a reuşit să se facă apreciat în scurt timp ca profesor de muzică (pian şi chitară). În 1818, asociindu-se cu Peter Cappi, a fondat o casă de editură muzicală, care publica în special lucrările lui Schubert şi care a răscumpărat fondurile mai multor alţi editori, printre care pe acela al lui Johann Traeg. În 1852, editura a fost preluată de C. A. Spina şi mai târziu, după moartea lui Diabelli, de F. Schreiber, în 1872. Activităţile de pedagog şi de editor nu l-au împiedicat insă, pe Diabelli să fie un compozitor prolific, cu inspiraţie spontană şi agreabilă, chiar dacă nu de prea mare anvergură. Numeroasele sale piese, sonatine, aranjamente pentru pian, vioară şi chitară continuă să facă parte din repertoriul muzicienilor începători. El a scris, de asemenea, multă muzică religioasă (coruri, mise, ofertorii), cât şi singspieluri.
31.72Lei
31.72Lei
Primești 31 puncte
În stoc
Comandă până la 15:00:
Estimare livrare mâine, 29 mai
Descrierea produsului
Colectia de fata contine 28 de duete opus 149 reprezentative pentru opera lui Diabelli, putand fi citite la prima vedere. Partea primo este destinata unui elev incepator, mana sa ramanand in pozitie fixa toata durata piesei. Partea secondo este destinata unui elev mai avansat sau profesorului. Armura pieselor nu depaseste 3 accidenti, bemoli sau becari.
Annton Diabelli, compozitor şi editor austriac (Mattsee, lângă Salzburg, 1781 — Viena, 1858).
Şi-a început studiile muzicale cu tatăl său, a fost elev la colegiul benedictin din Michaelbeuren, a cântat la capela din Salzburg, unde l-a întâlnit pe Michael Haydn, cu care şi-a perfecţionat educaţia muzicală. În 1803, după ce frecventase un timp colegiul ordinului de Cîteaux de la Raitenhaslach, avea să se instaleze la Viena, unde a reuşit să se facă apreciat în scurt timp ca profesor de muzică (pian şi chitară). În 1818, asociindu-se cu Peter Cappi, a fondat o casă de editură muzicală, care publica în special lucrările lui Schubert şi care a răscumpărat fondurile mai multor alţi editori, printre care pe acela al lui Johann Traeg. În 1852, editura a fost preluată de C. A. Spina şi mai târziu, după moartea lui Diabelli, de F. Schreiber, în 1872. Activităţile de pedagog şi de editor nu l-au împiedicat insă, pe Diabelli să fie un compozitor prolific, cu inspiraţie spontană şi agreabilă, chiar dacă nu de prea mare anvergură. Numeroasele sale piese, sonatine, aranjamente pentru pian, vioară şi chitară continuă să facă parte din repertoriul muzicienilor începători. El a scris, de asemenea, multă muzică religioasă (coruri, mise, ofertorii), cât şi singspieluri.
Şi-a început studiile muzicale cu tatăl său, a fost elev la colegiul benedictin din Michaelbeuren, a cântat la capela din Salzburg, unde l-a întâlnit pe Michael Haydn, cu care şi-a perfecţionat educaţia muzicală. În 1803, după ce frecventase un timp colegiul ordinului de Cîteaux de la Raitenhaslach, avea să se instaleze la Viena, unde a reuşit să se facă apreciat în scurt timp ca profesor de muzică (pian şi chitară). În 1818, asociindu-se cu Peter Cappi, a fondat o casă de editură muzicală, care publica în special lucrările lui Schubert şi care a răscumpărat fondurile mai multor alţi editori, printre care pe acela al lui Johann Traeg. În 1852, editura a fost preluată de C. A. Spina şi mai târziu, după moartea lui Diabelli, de F. Schreiber, în 1872. Activităţile de pedagog şi de editor nu l-au împiedicat insă, pe Diabelli să fie un compozitor prolific, cu inspiraţie spontană şi agreabilă, chiar dacă nu de prea mare anvergură. Numeroasele sale piese, sonatine, aranjamente pentru pian, vioară şi chitară continuă să facă parte din repertoriul muzicienilor începători. El a scris, de asemenea, multă muzică religioasă (coruri, mise, ofertorii), cât şi singspieluri.
Detaliile produsului
