Cartea viitorului
O carte plina de suspans si de mister, care vorbeste cu delicatete despre dragoste si prietenie.
Fragment din romanul "Cartea viitorului" de Cecelia Ahern:
“I l-am bagat sub nas, rasfoindu-i paginile, mainile mele ude intinzand cerneala. Ea clipea des, incercand sa distinga ceva pe paginile rasfoite cu furie.
— Tamara, linisteste-te, nu vad nimic, dai paginile prea repede.
Intinse mainile acelea puternice, ma apuca de incheieturi si spuse pe un ton hotarat:
— Tamara! Inceteaza!
Functionase. Lua jurnalul din mainile mele si il deschise la prima pagina. Citi primele randuri.
— Nu ar trebui sa citesc asa ceva. Sunt gandurile tale.
— Dar nu le-am scris eu. In acel moment stiui ca nici ea nu o facuse. Avea o expresie de uimire care nu putea fi simulata.
— Pai... atunci cine?
— Nu stiu. Uita-te la data de pe prima pagina.
— E data de maine.
— Tot ce este scris acolo povesteste ce se va intampla maine.
Ploaia batea atat de tare in sticla, incat ma temeam ca o va sparge.
— De unde stii asta, doar ziua de maine inca nu a venit. Vocea se inmuiase, ca si cum ar fi incercat sa convinga un pacient cu probleme psihice sa puna cutitul jos. Poate ca eram nebuna, doar ca in acest caz nu eu luasem cutitul, cineva mi-l pusese in mana. Nu fusese vointa mea.
— Poate ca te-ai trezit la miezul noptii si ai scris in el, Tamara, poate erai atat de somnoroasa incat nu-ti amintesti sa o fi facut. De cate ori n-am facut eu lucruri ciudate cand eram pe jumatate adormita sau pe jumatate treaza. Umblam prin casa cautand niste lucruri, dar nu stiu de ce le cautam, mutam lucruri, iar dimineata cand ma trezeam si voiam sa gasesc ceva, totul era un talmes-balmes, chicoti ea.
— Nu e acelasi lucru, ii spusei incet. Am scris despre lucruri care s-au intamplat astazi, pe care n-aveam de unde sa le stiu. Ploaia, Rosaleen si pelerina de ploaie, tu...
— Ce e cu mine?
— Am scris ca vei fi aici.
— Dar eu voi fi mereu aici, Tamara, stii asta.
Sora Ignatius a continuat sa vorbeasca, incercand sa faca lucrurile sa para rationale, spunandu-mi o poveste despre cum se furisa in camera surorii Mary in timpul noptii, cautand manusi de gradinarit, fiindca visase ca plantase napi, si cum o speriase de moarte pe sora Mary. Nu o mai ascultam. Cum sa fi scris cinci pagini si sa nu-mi amintesc? Cum as fi putut sa prezic ploaia, sosirea lui Rosaleen cu pelerina si faptul ca sora Ignatius ma va ustepta aici la sera, cu un costum de protectie impotriva albinelor?"
PRP: 29.90 Lei
Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.
26.91Lei
26.91Lei
29.90 LeiIndisponibil
Descrierea produsului
O carte plina de suspans si de mister, care vorbeste cu delicatete despre dragoste si prietenie.
Fragment din romanul "Cartea viitorului" de Cecelia Ahern:
“I l-am bagat sub nas, rasfoindu-i paginile, mainile mele ude intinzand cerneala. Ea clipea des, incercand sa distinga ceva pe paginile rasfoite cu furie.
— Tamara, linisteste-te, nu vad nimic, dai paginile prea repede.
Intinse mainile acelea puternice, ma apuca de incheieturi si spuse pe un ton hotarat:
— Tamara! Inceteaza!
Functionase. Lua jurnalul din mainile mele si il deschise la prima pagina. Citi primele randuri.
— Nu ar trebui sa citesc asa ceva. Sunt gandurile tale.
— Dar nu le-am scris eu. In acel moment stiui ca nici ea nu o facuse. Avea o expresie de uimire care nu putea fi simulata.
— Pai... atunci cine?
— Nu stiu. Uita-te la data de pe prima pagina.
— E data de maine.
— Tot ce este scris acolo povesteste ce se va intampla maine.
Ploaia batea atat de tare in sticla, incat ma temeam ca o va sparge.
— De unde stii asta, doar ziua de maine inca nu a venit. Vocea se inmuiase, ca si cum ar fi incercat sa convinga un pacient cu probleme psihice sa puna cutitul jos. Poate ca eram nebuna, doar ca in acest caz nu eu luasem cutitul, cineva mi-l pusese in mana. Nu fusese vointa mea.
— Poate ca te-ai trezit la miezul noptii si ai scris in el, Tamara, poate erai atat de somnoroasa incat nu-ti amintesti sa o fi facut. De cate ori n-am facut eu lucruri ciudate cand eram pe jumatate adormita sau pe jumatate treaza. Umblam prin casa cautand niste lucruri, dar nu stiu de ce le cautam, mutam lucruri, iar dimineata cand ma trezeam si voiam sa gasesc ceva, totul era un talmes-balmes, chicoti ea.
— Nu e acelasi lucru, ii spusei incet. Am scris despre lucruri care s-au intamplat astazi, pe care n-aveam de unde sa le stiu. Ploaia, Rosaleen si pelerina de ploaie, tu...
— Ce e cu mine?
— Am scris ca vei fi aici.
— Dar eu voi fi mereu aici, Tamara, stii asta.
Sora Ignatius a continuat sa vorbeasca, incercand sa faca lucrurile sa para rationale, spunandu-mi o poveste despre cum se furisa in camera surorii Mary in timpul noptii, cautand manusi de gradinarit, fiindca visase ca plantase napi, si cum o speriase de moarte pe sora Mary. Nu o mai ascultam. Cum sa fi scris cinci pagini si sa nu-mi amintesc? Cum as fi putut sa prezic ploaia, sosirea lui Rosaleen cu pelerina si faptul ca sora Ignatius ma va ustepta aici la sera, cu un costum de protectie impotriva albinelor?"
Detaliile produsului