George Cosbuc a trait intre anii 1866 si 1918. A fost poet, critic literar si traducator roman din Transilvania, membru titular al Academiei Romane din anul 1916, un autor clasic al literaturii romane, un om cu un gust literar desavirsit si un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele scolare nici in ziua de azi. A dat o versiune completa a operei lui Dante, "Divina comedie", a tradus foarte mult din lirica straina si a adaptat prin localizare la sufletul si mediul taranesc "Eneida si Odiseea". De asemenea, Cosbuc a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, in poezia romana. Incepe sa scrie versuri si activeaza in Societatea de lectura Virtus Romana Rediviva a gimnaziului nasaudean, inca din clasa a V-a. In anul 1884 isi sustine examenul de bacalaureat, iar apoi se inscrie la Facultatea de Filosofie si Litere din Cluj. Debutul editorial are loc prin aparitia la Sibiu, in Biblioteca poporala a Tribunei, a cinci brosuri: "Blastam de mama", "Legenda poporala din jurul Nasaudului" si "Pe pamantul turcului" (in 1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (in 1886) si "Fulger. Poveste in versuri" (1887). In 1896 iese de sub tipar volumul "Fire de tort". In februarie 1918, apare in revista "Scena" din Bucuresti ultima poezie a lui George Cosbuc, "Vulturul". Se stinge din viata la varsta de 51 de ani, in urma unor probleme de sanatate.