Ca orice produs software, programul Catia are mai multe arii in care exceleaza. Una din acestea este cea a modelarii suprafetelor, fapt recunoscut de proiectantii cu experienta, motiv pentru care acesta este preferat de multe companii specializate in dezvoltarea de produse cu suprafete complexe functionale (aerodinamice, hidrodinamice) sau cu cerinte estetice. Instrumentele de lucru puse la dispozitie de programul Catia sunt versatile in ceea ce priveste generarea, modificarea, folosirea suprafetelor pentru generarea de piese, matrite calapoade, programe de comanda numerica, etc.
Cartea de fata este structurata pe mai multe parti; prima parte este dedicata generarii si utilizarii si analizei suprafetelor. Urmatoarele parti trateaza metoda de lucru top-down, analiza cinematica si analiza ergonomica. Avand o orientare spre cerintele mediului industrial, lucrarea contine si o parte dedicata metodologiilor pe tipuri de repere – uzinate, piese de tabla, piese din plastic, piese realizate prin fabricatie aditiva, subansamble sudate, si repere din materiale compozite.
Ultima parte este dedicata unei etape de tranzit intre etapa CAD si cea CAE si anume pregatirea modelului in vederea posibilitatii discretizarii (generarii modelului de elemente finite). Practica curenta implica realizarea unui model 3D de catre proiectant, exportarea acestuia intr-un format neutru (step, iges) si utilizarea in continuare a acestuia de catre inginerii de simulare. In realitate, exista o etapa de tranzitie care presupune pregatirea modelului, etapa care adesea este mare consumatoare de timp. Din acest motiv, s-a considerat utila abordarea unei metodologii de lucru intr-o sectiune separata.
Cartea se adreseaza studentilor la inginerie mecanica sau tehnologica cât si inginerilor care doresc sa se specializeze in utilizarea avansata a programului Catia V5. Pentru parcurgerea acestuia sunt necesare cunostinte de generare a pieselor cu volum (Part Design), a schitarii 2D (Sketcher), a infrastructurii de piese si ansamble si a desenelor de executie.
Proiectarea avansata a suprafetelor este apanajul unui numar restrâns de proiectanti; daca sub 30% din ingineri au generat sau utilizat suprafete in practica de proiectare, sub 5% pot genera suprafete cu geometrii complexe. Parcurgerea cursului impreuna cu exercitiile aferente vor permite viitorilor absolventi sa abordeze repere de complexitate medie – ridicata. De asemenea, viitorii proiectanti vor putea colabora mai facil cu departamentele de calcule si simulare cu metoda elementelor finite.
Cartea prezinta o abordare pragmatica, fiind tratate doar comenzile care se utilizeaza pentru generarea de repere, suprafete de referinta si a studiilor aferente in baza experientei in proiectare, calcule si creare de metodologii de lucru din industria aeronautica si cea auto. Orice completari sau sugestii din partea cititorilor sunt binevenite.