Lucrarea de fata constituie o relevanta contributie la cercetarea dezvoltarii pietei de carte din Romania secolului XX, cu implicatii profunde pentru viitorul acestui sector important. - Prof univ. dr. Delia Cristina Balaban, Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, UBB, Cluj-Napoca

 

Tema generala a cercetarii este destinul cartii in cultura noastra moderna, autorul ramificand-o si urmarind diversele ei filoane, influente si implicatii in tesuturile adanci ale societatii, conjugand astfel multiple perspective de analiza: sociologice, economice, politice, institutionale, administrative, educative si culturale. Astfel ca formarea si evolutia pietei de carte in spatiul romanesc, in perioada de timp care face obiectul cercetarii, sunt analizate printr-o raportare sistematica la tranzitia structurilor politice si economice spre modernitate, la conditiile sociale in care a avut loc acest proces, la dificultatile si obstacolele, de tot felul, pe care le-a intampinat in diferite momente. Asadar, autorul reuseste sa proiecteze asupra temei o perspectiva realmente interdisciplinara, sa articuleze intr-o imagine complexa informatii si analize despre contextele economice, sociale, educationale si institutionale care influentau si conditionau productia de carte, difuzarea si consumul ei.

Lucrarea de fata impresioneaza prin bogatia si varietatea surselor studiate si invocate, prin modul adecvat in care plaseaza istoria cartii in istoria sociala, economica si politica a societatii romanesti, prin deplasarea explicatiei din sfera strict spirituala si culturala spre conditiile economice si sociale care influenteza productia si distributia cartii, cele care incurajeaza si descurajeaza achizitia de carte, precum si motivatiile care stimuleaza lectura. Judecatile autorului asupra unor situatii istorice problematice, asupra unor personalitati din istoria cartii romanesti, sunt echilibrate dar nu lipsite de critica, autorul delimitandu-se, nuantat, de cliseele si etichetele simpliste, de interpretarile care generalizeaza nefiresc. - Prof. univ. dr. Grigore Georgiu, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, SNSPA