Ce vezi, copile? - Marina Bliderisanu

Unii copii vin pe lume ca niste broscute gata sa o ia prin viata salt cu salt, cu multa usurinta, pe cand altii sunt mici buburuze care deschid aripile greu si se clatina cu fiecare zbor. Ii iubim nespus, cu toata fiinta noastra, orice ar fi.

Copiii sunt muzele noastre si, daca am vrut vreodata sa fim in papucii vreunui artist, din clipa in care avem copilul in brate, putem spune ca am atins acel moment sublim si unic al operei perfecte.

Copiii ne reamintesc curajul. Aceasta carte este si despre curaj. Curaj pentru oricine crede ca are ceva de spus in cuvinte, printr-un cantec, desen pentru un alt parinte sau un alt copil. Curaj pentru oricine sa-si impartaseasca gandurile si trairile, sa-si puna intrebari cautand solutii, acceptand noi provocari, sa lase raspunsuri copilului, ca sacra mostenire parinteasca. Sa nu uitam ca momentul aparitiei unui copil anunta cresterea noastra ca oameni.

Ilustrator: Florin Corodescu
 
Fragment din cartea "Ce vezi, copile?" de Marina Bliderisanu:

"Primii copii cu care te-ai jucat au fost copiii prietenelor mele. Nu ai avut incotro, v-ati amestecat jucariile, v-ati suparat ca erau greu de impartit: pe care sa o tii mana, pe care sa o bagi in gura si sa o rozi mai mult. Mai mult ne-am jucat noi, mamele! Stiu... ai fi vrut sa spui tu primul: Salut! Hai, vrei sa fim prieteni?
Apoi, ai mers la gradinita. Aici ai descoperit prietenia pe pielea ta. Nu ai vrut din prima, acolo. Era colorat, parea distractiv, dar ai fi vrut sa raman si eu un pic mai mult. Tot timpul daca se putea, la inceput. Totusi, ai capatat curaj cu fiecare zi. Si in lunile urmatoare, m-ai trimis acasa de cum am intrat pe poarta. Ti-ai facut prieteni! Te-ai suparat si pe ei, ti-a trecut! Tot de la jucarii a pornit!
Asa incepe viata, la inceput doar cu noi, apoi cu restul lumii si noi.
Gata! Vom sta la povesti din nou. Azi voiam doar sa-ti spun: esti pregatit!
Ce vezi, copile? Priveste cu curaj, noi suntem cu tine!"