Cernauti. Obiecte pierdute e un mozaic pornit de la o idee isteata eminent. Anunturile decupate (si aranjate astfel incat laitmotivul obiectelor pierdute sa nu fie doar o cheie muzicala a compozitiei, ci si un simbol al nostalgiei nescrise) sunt nu doar transparente spre o lume pierduta, ci chiar un mod epifanic al acesteia. O lume pestrita si extrem de vie rasare de sub fresca de anunturi, un Cernauti bantuit de criminali, hoti, borfasi si escroci (veniti de peste tot, unul dintre ei fiind originar chiar din Oradea Mare), dar si de sinucigasi din amoruri nenorocite ori de domnisoare simpatice in cautare de conversatie cu un domn sau, dimpotriva, de domni dorind casatorie bazata pe adevar, dreptate, egalitate si sinceritate; mercuriale pentru piete, hoteluri si birjari, norme pentru petrecerile si plaja de la Cardul Gastelor, meciuri, vizite regale, spectacole etc., etc. - totul intr-un vartej care se transforma intr-o vivace poezie obiectuala. - Al. Citelecan