transport gratuit dec21 desk

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

transport gratuit dec21 mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Promotii popup img

TRANSPORT GRATUIT

la orice comanda, prin curier rapid,

oriunde în România!

Pregateste cadourile pentru cei dragi!
Close

Chestiunea Dunareana la Conferinta de la Londra

De (autor): Emanoil Porumbaru

Chestiunea Dunareana la Conferinta de la Londra - Emanoil Porumbaru

Chestiunea Dunareana la Conferinta de la Londra

De (autor): Emanoil Porumbaru

Tanarul regat al Romaniei are o misiune de indeplinit in valea Dunarii, si convingerea pe care o are ca aceasta misiune le este utila civilizatiei si umanitatii ii impune datoria de a conserva intacta pozitia pe care i-au cucerit-o intelepciunea si valoarea poporului ei. Europa a vrut ca el sa fie o Belgie a Orientului, adica o tara a neutralitatii si a culturii, un centru de lumini intre populatiile care o inconjoara, un element de ordine si de echilibru in mijlocul acestei gramezi de state pe cale de formare sau de renastere. [...] Aparandu-si cu energie si demnitate independenta sa istorica, dreptul sau la viata, le-a acordat un egal respect celor puternici si celor slabi. Politica sa nu a fost nici temerara si nici umilitoare; a fost o politica de moderatie si de bun simt. Europa, care are niste interese de ordin superior de salvgardat in Orient, nu trebuie sa vada in tanarul regat danubian decat un post avansat al civilizatiei occidentale, o sentinela vigilenta a ideilor si a institutiilor pe care se bazeaza existenta societatilor moderne.

Fragment:

" Iata sub ce fel de auspicii favorabile se prezenta, la Congresul de la Viena, opera de emancipare a fluviilor. Acest Congres era chemat sa o completeze nu numai consacrand de o maniera absoluta si generala doctrinele care se afirmasera deja in diferite reprize, ci inca, si mai ales, inconjurandu-le de toate garantiile necesare, pentru ca aplicarea lor sa nu devina iluzorie. Puterile reunite la Viena au ramas fidele acestui mandat. Ca urmare a unei serii de lucrari si de discutii preparatorii, ele au inserat in actul final al Congresului toate serviciile care trebuia sa serveasca drept baza la reglementarea libertatii fluviilor, stabilita prin Tratatul de la Paris din 1814, principii pe care noi le vom rezuma in cele ce urmeaza.
Mai intai, dupa cum a demonstrat-o ducele de Dalbergi, reprezentantul Frantei, de bun augur era sa fie indepartate obstacolele interioare, carora navigatia si comertul le-ar fi ramas expuse daca o solidaritate intima nu i-ar fi unit pe diferitii posesori riverani, daca fluviile ar fi fost luate in consideratie de la punctul de unde deveneau navigabile pana la varsarea lor altfel decat ca un ansamblu, ca un tot unic si indivizibil. in acest spirit si-a inceput congresul lucrarile sale si, daca principiul comunitatii riveranilor asupra ansam-blului domeniului fluvial nu figureaza maniera formala printre clauzele Actului Final, el nu constituie nici elementul primordial al libertatilor fluviale sanctionate de document. El rezulta implicit din textul articolului 108, care angajeaza. statele riverane sa solutioneze de comun acord tot ce are legatura cu navigatia pe rauri.
O data fixat pe condominiumul riveran, Congresul a proclamat in termeni precisi principiul libertatii, declarand, in articolul 109 al Actului Final, ca navigatia pe tot cursul raurilor comune mai multor state va fi in intregime libera si nu va putea, sub raportul comertului, sa fie interzisa nimanui. Se stie ca aceasta dispozitie fundamentala a Actului de la Viena a fost ulterior aplicata in mod diferit si ca a dat chiar loc la numeroase si vii controverse. Autorizandu-se prin cateva cuvinte pronuntate in cadrul Congresului, cu titlul de explicatie a textului redactat de amba-sadorul prusac, anumite guverne au sustinut in consecinta ca nu a fost deloc in intentiile acestei adunari internationale de a pune natiunile straine situatie de egalitate — in ceea ce priveste navigatia pe fluvii — cu statele riverane. Aceasta interpretare a dat nastere sistemului restrictiv care a prevalat pe unele fluvii, mai ales pe Rin, si in virtutea caruia navigatia zisa interna nu le este permisa decat autohtonilor, la fel ca si unui sistem relaxat, care autorizeaza prezenta legi-tima directa a bastimentelor de mare straine, facandu-se din cabotaj un privilegiu national, ca pe Elba. Dar pe alte fluvii, pe Escaut si pe Po intre altele, veritabila interpretare rezultand din spiritul actului din 1815 si mai ales din Tratatul de la Paris din 1814, care i-a servit drept baza si punct de plecare, a prevalat, in aplauzele intregii lumi civilizate, asupra dialecticii oficiale pe care a provocat-o redactarea putin ambigua a articolului 109. "
Citeste mai mult

transport gratuit

25.00Lei

Sau 2500 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

In Stoc

Descrierea produsului

Tanarul regat al Romaniei are o misiune de indeplinit in valea Dunarii, si convingerea pe care o are ca aceasta misiune le este utila civilizatiei si umanitatii ii impune datoria de a conserva intacta pozitia pe care i-au cucerit-o intelepciunea si valoarea poporului ei. Europa a vrut ca el sa fie o Belgie a Orientului, adica o tara a neutralitatii si a culturii, un centru de lumini intre populatiile care o inconjoara, un element de ordine si de echilibru in mijlocul acestei gramezi de state pe cale de formare sau de renastere. [...] Aparandu-si cu energie si demnitate independenta sa istorica, dreptul sau la viata, le-a acordat un egal respect celor puternici si celor slabi. Politica sa nu a fost nici temerara si nici umilitoare; a fost o politica de moderatie si de bun simt. Europa, care are niste interese de ordin superior de salvgardat in Orient, nu trebuie sa vada in tanarul regat danubian decat un post avansat al civilizatiei occidentale, o sentinela vigilenta a ideilor si a institutiilor pe care se bazeaza existenta societatilor moderne.

Fragment:

" Iata sub ce fel de auspicii favorabile se prezenta, la Congresul de la Viena, opera de emancipare a fluviilor. Acest Congres era chemat sa o completeze nu numai consacrand de o maniera absoluta si generala doctrinele care se afirmasera deja in diferite reprize, ci inca, si mai ales, inconjurandu-le de toate garantiile necesare, pentru ca aplicarea lor sa nu devina iluzorie. Puterile reunite la Viena au ramas fidele acestui mandat. Ca urmare a unei serii de lucrari si de discutii preparatorii, ele au inserat in actul final al Congresului toate serviciile care trebuia sa serveasca drept baza la reglementarea libertatii fluviilor, stabilita prin Tratatul de la Paris din 1814, principii pe care noi le vom rezuma in cele ce urmeaza.
Mai intai, dupa cum a demonstrat-o ducele de Dalbergi, reprezentantul Frantei, de bun augur era sa fie indepartate obstacolele interioare, carora navigatia si comertul le-ar fi ramas expuse daca o solidaritate intima nu i-ar fi unit pe diferitii posesori riverani, daca fluviile ar fi fost luate in consideratie de la punctul de unde deveneau navigabile pana la varsarea lor altfel decat ca un ansamblu, ca un tot unic si indivizibil. in acest spirit si-a inceput congresul lucrarile sale si, daca principiul comunitatii riveranilor asupra ansam-blului domeniului fluvial nu figureaza maniera formala printre clauzele Actului Final, el nu constituie nici elementul primordial al libertatilor fluviale sanctionate de document. El rezulta implicit din textul articolului 108, care angajeaza. statele riverane sa solutioneze de comun acord tot ce are legatura cu navigatia pe rauri.
O data fixat pe condominiumul riveran, Congresul a proclamat in termeni precisi principiul libertatii, declarand, in articolul 109 al Actului Final, ca navigatia pe tot cursul raurilor comune mai multor state va fi in intregime libera si nu va putea, sub raportul comertului, sa fie interzisa nimanui. Se stie ca aceasta dispozitie fundamentala a Actului de la Viena a fost ulterior aplicata in mod diferit si ca a dat chiar loc la numeroase si vii controverse. Autorizandu-se prin cateva cuvinte pronuntate in cadrul Congresului, cu titlul de explicatie a textului redactat de amba-sadorul prusac, anumite guverne au sustinut in consecinta ca nu a fost deloc in intentiile acestei adunari internationale de a pune natiunile straine situatie de egalitate — in ceea ce priveste navigatia pe fluvii — cu statele riverane. Aceasta interpretare a dat nastere sistemului restrictiv care a prevalat pe unele fluvii, mai ales pe Rin, si in virtutea caruia navigatia zisa interna nu le este permisa decat autohtonilor, la fel ca si unui sistem relaxat, care autorizeaza prezenta legi-tima directa a bastimentelor de mare straine, facandu-se din cabotaj un privilegiu national, ca pe Elba. Dar pe alte fluvii, pe Escaut si pe Po intre altele, veritabila interpretare rezultand din spiritul actului din 1815 si mai ales din Tratatul de la Paris din 1814, care i-a servit drept baza si punct de plecare, a prevalat, in aplauzele intregii lumi civilizate, asupra dialecticii oficiale pe care a provocat-o redactarea putin ambigua a articolului 109. "
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De pe acelasi raft

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Noi suntem despre carti, si la fel este si Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te si primesti un cupon de 10% pe care să-l folosesti la urmatoarea ta comanda! In plus, vei afla rapid care sunt promotiile zilei, noutatile si recomandarile noastre.

Ma abonez image one
Ma abonez image one