Aceasta colectie de basme clasice reuneste unele dintre cele mai indragite povesti din toate timpurile. Cartea cuprinde povesti traditionale care au fermecat generatii intregi de copii, ca Aladin si lampa fermecata, Frumoasa si Bestia, Ali Baba si cei patruzeci de hoti, alaturi de alte bijuterii ale genului si repovestiri ale unor mituri celebre, precum Inelul de arama, Capul cel Groaznic, Printul Hiacint si Mica Printesa, Berbecul cel frumos sau Nufarul si torcatoarele de aur.

Innobilata cu ilustratii de exceptie, Comoara fermecata cu Povesti are toate ingredientele unei culegeri ideale de basme, oferindu-le micilor cititori ocazia de a pasi intr-un univers fascinant in care se intre patrund curajul, frumusetea si magia.
Fragment:

"Prima odaie in care intra avea toti peretii acoperiti cu oglinzi si fata isi vazu reflexia peste tot si-si spuse ca nu vazuse niciodata o incapere asa minunata. Ii atrase apoi atentia o bratara care atarna de un candelabru si cand o lua, descoperi surprinsa ca avea portretul necunoscutului ei admirator, intocmai asa cum il vazuse in vis. incantata, isi puse bratara pe mana si trecu dupa aceea intr-o galerie de tablouri, unde gasi repede portretul aceluiasi print aratos, in marime naturala si atat de bine zugravit, 'incat pe cand il privea i se paru ca-i zambea cu bunatate. Desprinzandu-se in cele din urma din fata tabloului, ajunse intr-o sala care continea toate instrumentele muzicale din lume si aici se amuza multa vreme, incercand unele dintre ele si cantand pana obosi. Sala urmatoare era o biblioteca, unde vazu tot ce dorise vreodata sa citeasca si toate cartile pe care le citise pana atunci. I se paru ca o viata intreaga nu ar fi fost indeajuns nici macar pentru a parcurge titlurile cartilor, atat erau de multe. De acum se intuneca si lumanari incepura sa se aprinda singure in sfesnice de diamante si rubine prin toate incaperile.
    Fata constata ca cina ii e servita la ceasul la care ar fi dorit sa manance, dar cu toate astea nu vazu pe nimeni si nu auzi vreun sunet. Desi tatal ei o prevenise ca va fi singura, incepu sa i se para destul de plictisitor.
    O auzi apoi pe Bestie apropiindu-se si se intreba, infiorandu-se, daca nu cumva intentiona s-o inghita acum.
    Bestia nu arata insa deloc feroce, ci doar rosti ragusit:
    — Buna seara, Frumoaso.
    Ea raspunse vesel si reusi sa-si ascunda spaima.
    Bestia o intreba dupa aceea daca se distrase si fata ii povesti despre salile pe care le vazuse. Bestia o intreba apoi daca ea credea ca putea fi fericita in palatul sau si fata raspunse ca totul era atat de minunat, incat ar fi fost foarte mofturoasa daca nu putea fi fericita. Iar dupa ce vorbira aproape un ceas, fata incepu sa-si spuna ca Bestia nu era chiar asa groaznica pe cat crezuse la inceput."
( Frumoasa si Bestia)