Aceasta lucrare s-a nascut din dorinta de a pune la indemana studentilor mei de la Facultatea de Administratie Publica cunostinte minime despre comunicare si despre rolul comunicarii in organizatii. Un bun functionar public, un manager, un jurist nu pot profesa cu succes daca nu aloca importanta cuvenita comunicarii. Comunicarea si organizarea sunt doua dimensiuni fundamentale ale fiintei umane. Guvernanta locala, dar si guvernanta europeana sunt din ce în ce mai mult fondate pe comunicare. 

Cum pot coopera actorii societali altfel decat prin comunicare? Cum poate functiona democratia consensuala altfel decat prin comunicare? Inainte de a fi o obligatie institutionala, comunicarea este datul fundamental al individului care se afla in dialog cu lumea. Dincolo de ideologia tehnicilor de comunicare de astazi, insa, dialogul cu celalalt, in sens antropologic, confera dimensiunea umana unei colectivitati.

 

Pornind de la etimologia cuvantului cibernetica, stiinta conducerii si a guvernarii, putem vedea implicatiile comunicarii in dezvoltarea organizationala care depinde nu numai de resurse materiale, dar si de cooperare si comunicare interculturala, de impartasirea sistemului de referinta al Celuilalt. Cooperarea interculturala a devenit o conditie esentiala pentru supravietuirea omenirii insasi. [...]

 

Lucrarea de fata este o trecere in revista succinta a diverselor teme pe care studentii trebuie sa le aiba în vedere atunci cand abordeaza paradigma dezvoltarii sociale contemporane.