Aflat la intersectia dintre Fantasy si SF, Copiii viitorului poarta cititorul printr-o lume post-apocaliptica, dar diferenta fata de productiile clasice ale genului este uriasa. Omenirea nu s-a transformat intr-un panopticon, intr-un bestiar unde legea junglei primeaza, ci, cu un anumit pragmatism, cateodata cinic, dat de ratiune, s-a reconstruit pe ea insasi intr-o forma aproape optimizata.
 

Autoarea reuseste pe deplin sa creeze o Lume, infatisand, uneori cu o brutalitate insorita, daca putem spune asa, situatii, personaje, reactii intru totul credibile. In definitiv, cine poate sti ce se afla Dincolo sau daca acest Dincolo nu e de fapt langa noi si e doar una dintre multiplele posibile manifestari ale Multiversului?