Aflat sub influenta directa a prozei dostoievskiene si proustiene, romanul descrie dragostea fara margini a unei mame pentru fiul ei bolnav de hemofilie. Prin intermediul unei anchete politiste asupra crimei care se dovedeste a fi doar un accident tragic, procesul de reconstituire duce la adevarata crima a printesei Olga Arbelina, exilata in Franta dupa revolutia bolsevica din 1917 – acceptarea, la inceput disperata, apoi exaltata, a iubirii incestuoase a propriului sau fiu. Evocarea destinului printesei Arbelina, nascuta o data cu secolul XX, devine incetul cu incetul o meditatie tulburatoare asupra libertatii individului, asupra autenticitatii si sensului vietii. Totodata, „Crima Olgai Arbelina” este un roman despre drama exilului si o reflectie asupra istoriei tragice a Europei secolului XX.