Cimitirul Vesel de la Sapanta este renumit pentru imaginea crucilor albastre impodobite cu o multitudine de figuri si motive. In egala masura, isi datoreaza celebritatea versurilor populare scrijelite pe lemn, care dezvaluie, scurt si cuprinzator, traseul vietii celui raposat. Cimitirul a fost deschis in 1935 si a luat forma pe care o cunoastem prin talentul lui Stan Ioan Patras (1908 –1977), al carui continuator a fost Dumitru Pop Tincu. Cu mult umor si creativitate, amandoi au valorificat spontaneitatea culturii orale care se bazeaza pe vers si rima.

Meritul incontestabil al lucrarii de fata consta in adunarea a catorva sute de epitafuri lizibile de pe crucile de la Sapanta. Textele autoarei imbogatesc fiecare capitol cu comentarii aprofundate, accesibile publicului contemporan, mai ales celui din mediul urban, mai putin familiarizat cu riturile vietii rurale de odinioara. Astfel, versurile funerare de la Sapanta capata un inteles dincolo de lumea disparuta pe care o evoca, oferindu-le cititorilor informatii pretioase despre viata cotidiana a satului.

„Epitafurile de pe crucile albastre reflecta o atitudine ireverentioasa in fata mortii.” - Lucian-Valeriu Lefter