„Cand totalitatea cetatenilor nu vrea sa se ocupe decat de treburile particulare, partidele au toate sansele sa devina stapanele treburilor politice. Putem vedea atunci adesea pe scena mare a lumii o multime reprezentata de cativa oameni. Acestia vorbesc singuri in numele unei majoritati absente sau neatente; numai ei actioneaza in mijlocul unei nemiscari generale; ei hotarasc in toate, dupa capriciul lor; ei schimba legile si tiranizeaza dupa plac moravurile; si ramanem uluiti vazand in ce numar mic de maini nevolnice si ticaloase poate cadea un popor mare.\" (Alexis de TOCQUEVILLE)

 

„Noua ne-a fost greu sa schimbam paradigma societatii totalitare cu una democratica si sa intelegem ca «cei alesi» au sa ne dea socoteala pentru tot ce fac. Ca puterea cu care au fost investiti trebuie sa se consume numai pentru binele nostru. Intorcand spatele celor chemati sa ne slujeasca, i-am lasat sa-si faca de cap. Obisnuindu-i cu lenea noastra cetateneasca, ei au ocupat spatiul ramas gol, s-au destrabalat in el, si-au creat mecanismele de autogenerare a puterii sub masca jocului democratic. Au facut ce-au vrut cu forta de decizie care le-a fost pusa in brate, simtind ca nimeni nu-i controleaza si nimeni nu le va cere vreodata socoteala. Au furat cu nemiluita banii publici, au saracit tara, ne-au lasat fara spitale si medici, cu scoala si mintile vraiste, ne-au distrus patrimoniul, au inchis drumurile celor mai buni dintre noi si i-au facut sa plece. Nepasandu-ne de felul in care se iau hotararile in numele nostru, am ajuns la bunul plac al intereselor si capriciilor lor. Lenea sociala, acesta e «pacatul cetatenesc» in care traim de un sfert de secol.\" (Gabriel LIICEANU)

 

Adevarul este ca nu stim exact care sunt CONDITIILE generale in care un stat devine democratic sau mentine acest fel de regim. Exista diverse teorii.

Una dintre acestea scoate in evidenta rolul BUNA-STARII MATERIALE. O democratie saraca lipita pamantului este greu de imaginat. Ascensiunea nazistilor in Germania, in anii '20-'30, care a dus la distrugerea institutiilor democratice, s-a facut pe fondul unei crize economice profunde. Se considera astazi ca democratia este imposibila in tarile cu un venit pe cap de locuitor mai mic de 5.000 de dolari pe an.

Alte teorii subliniaza rolul CULTURII POLITICE din societatea respectiva. Un alt autor faimos care a scris despre democratie este Alexis de Tocqueville. Cartea sa principala se numeste Despre democratie in America (1835). Calatorind in Statele Unite, el a observat „moravurile" americanilor de rand. Pentru Tocqueville, asadar, democratia nu este doar un regim politic, ci si o STARE SOCIALA. Altfel spus, conteaza elemente cum ar fi EDUCATIA sau VALORILE DEMOCRATICE.

In sfarsit, exista teorii care considera democratia ca fiind mai inainte de orice un set de INSTITUTII Si de REGULI. In traducere, o CONSTITUTIE anume. In linii mari, ca sa fie democratic, un stat modern trebuie sa intruneasca un numar de conditii: sa cultive respectul fata de lege, sa aiba alegeri corecte si sa aiba o economie libera."