Cine se opreste asupra receptarii Filosofiei lui Blaga de catre publicul larg romanesc in general si de catre anume interesati, cu deosebire, se va lovi de o serie de imponderabile, nu tocmai usor de inteles. Toti am ascultat si ne-am recunoscut in muzica lui George Enescu; toti l-am privit si poate chiar ne-am recunoscut printre aschiile de sub dalta lui Brancusi; multi dintre noi ne-am lasat fermecati de verbul poetului din Lancram! Putini dintre noi, poate chiar nimeni inca, nu a gasit rezervele de harnicie necesare pentru a-l urma pe Filosoful Blaga in vasta lui intreprindere de descifrare a misterelor lumii acesteia. Poetul ne-a spus-o: "el n-a strivit corola de minuni a lumii" si "n-a ucis cu mintea tainele" ce ne inconjoara! Magia poeziei se nutreste indeajuns din transfigurarea noastra pe "minuni" si pe "taine". Viata noastra insa si destinul omenesc in general nu-s magie, nici numai transfigurare poetica. Exista credinciosi si credinciosi, putini dintre acestia (si ramane de vazut daca cu adevarat cei mai "buni") vor avea de strabatut inaltimile rarefiate si profunzimile grele de mister ale misticii. Tot asa cu filosofia. Nu orice biata insiruire de silogisme seci merita numele de intelepciune si cu atat mai putin de filosofie, aceasta de pe urma nefiind in ultima instanta decat o organizare si o sistematizare armonioasa a celei dintai - George Piscoci-Danescu