Momentele lui I.L. Caragiale, despre care un autor contemporan al marelui prozator si dramaturg spunea: „Monumente, maestre, nu momente”, sunt niste proze scurte, schite, cum sunt de obicei numite astfel de proze. Au o intriga simpla si usor de tinut minte. Personajele, intre care numerosi copii, Ionel, Domnul Goe si altii, apartin micii si mijlociei burghezii din orasele romanesti din ultimii ani ai secolului XIX. Spre deosebire de copilul lui Creanga, cei ai lui Caragiale nu sunt deloc cuminti, ci, mai degraba rasfatati, turnand dulceata in sosonii vizitatorului sau facand tot felul de nazbatii riscante in tren. Doamnele din lumea buna sunt pline de ifose, iar domnii fac afaceri si politica fara niciun scrupul moral. E o lume caraghioasa, in fond, dar capabila de evolutie, in sensul ca urmasii lor vor fi cei dintai care vor beneficia de civilizatia Romaniei moderne, faurita in epoca regelui Carol I. - NICOLAE MANOLESCU