Povestea adevarata a trei fete prinse in mrejele unui ucigas calculat, lipsit de scrupule - mama lor.

 

Dupa mai bine de un deceniu, cand surorile Nikki, Sami si Tori Knotek aud cuvantul mama, il simt de parca sufletul le-ar fi sfasiat de gheara unui vultur, declansand amintiri care au fost secretul lor inca din copilarie. Pana acum.

 

Ani la rand, in spatele usilor inchise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadica, Shelly, si-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilinte, torturi si terori psihice. Trecand impreuna prin toate aceste experiente, Nikki, Sami si Tori au dezvoltat o legatura sfidatoare care le-a ajutat sa devina mult mai putin vulnerabile decat si-a imaginat Shelly. Chiar si in timp ce altii erau atrasi in panza intunecata si perversa a mamei lor, cele trei surori au gasit puterea si curajul de a scapa de un cosmar tot mai intens, care a culminat cu mai multe crime.

 

Tulburatoare si sfasietoare, Daca spui cuiva... este povestea unei supravietuiri in confruntarea cu raul absolut - si a libertatii si a dreptatii pentru care Nikki, Sami si Tori si-au riscat viata. Surori pentru totdeauna, dar fara a mai fi vreodata victime, ele au gasit in intuneric o lumina care le-a ajutat sa devina femeile rezistente care sunt astazi - iubitoare, iubite si capabile sa-si continue viata fara a se mai uita in urma.

 

O relatare infioratoare, care ii va face pe cititori sa-si puna intrebari in legatura cu toate rudele ciudate pe care le-au cunoscut. - Publishers Weekly

 

O poveste tulburatoare despre trei surori si dragostea care le uneste, despre curaj si puterea de a rezista. - People Magazine

 

Daca spui cuiva... reuseste ceea ce si-a propus - un portret convingator al terorii si o imagine cat se poate de onesta, dar sensibila, a puterii de a supravietui. - Bookreporter

Traducere din limba engleza de Diana-Alina Ene.

 

Odata, Sami mergea dupa mama ei si Kathy pe aleea de langa hambar si deodata, din cine stie ce motiv, fara veste, Shelly a imbrancit-o pe Kathy cu putere. Aceasta s-a dezechilibrat si aterizat cu fata in jos pe ciment. Nici macar n-a incercat sa-si atenueze caderea. A picat lata, pur si simplu. A inceput apoi sa urle, tinandu-se cu mainile de cap, zvarcolindu-se in agonie, ca un animal ranit. Sami a vazut-o pe mama ei ezitand putin, inainte de a o ajuta pe Kathy sa se ridice, pentru ca apoi s-o bage din nou in sala pompelor.
Nikki credea ca stie de ce o mutase mama ei acolo. Nu din cauza vreunei noi greseli pe care o facuse. Nici macar nu era efectiv o pedeapsa. Doar ca Shelly obosise s-o tot pazeasca pe Kathy, dupa ce aceasta incercase sa fuga. Shelly nu a spus-o direct, dar Nikki banuia ca mama ei se temea de ce-ar fi putut zice Kathy.
Asa cum ii explicase si lui Sami, mama ei formula totul in ceva pozitiv pentru Kathy. De pilda, exilarea in sala pompelor era intotdeauna pentru binele ei. 
- Cred ca i-ar fi mai bine acolo, spunea Shelly, in timp ce-o ducea pe Kathy de mana afara din casa si prin curte. Are nevoie de pace si liniste.
Intotdeauna exista un motiv fals pentru orice ii facea lui Kathy.
Din cand in cand, Nikki isi ajuta mama s-o duca pe Kathy in sala pompelor. Sanatatea acesteia se deteriora rapid. Minciuna lui Shelly era indrazneata. Kathy avea nevoie de ingrijire medicala. Nu de o sedere intr-o anexa umeda.
Nici Shane si nici Nikki nu aveau nevoie sa fie inchisi acolo, dar acolo ajungeau ori de cate ori Shelly obosea sa-i mai bata si voia o pedeapsa pe o durata mai lunga."