Credinta in viata de apoi a dacilor mentionata de Herodot: „stapanesc mestesugul de a te face nemuritor (...) si faptul ca ei nu mor si ca cel care piere se duce la Zamolxis”, cu siguranta fiind, in afara vitejiei personale si suprematiei strategice, o plauzibila explicatie a rasunatoarelor victorii repurtate de daci in luptele lor cu scitii, grecii, persanii, macedonenii, celtii sau romanii, pe nedrept, cum a dovedit-o istoria, „mai bine cotati”.