Cu o voce care amintește de tradiția marilor moraliști europeni, Valentin Constantin privește cu luciditate spre mecanismele puterii, spre provincialismele care ne modelează fără să știm, spre felul în care ne pierdem spiritul critic și spre fragilitatea valorilor pe care pretindem că le apărăm. Eseurile sale traversează teritorii diverse - de la Antigona lui Sofocle la suveranismele recente, de la mecanismele puterii contemporane la derapajele provinciale ale societății românești, de la iluziile geopoliticii la neliniștile Europei de azi -, propunându-ne o radiografie intelectuală a prezentului uneori incomodă, adesea neașteptată, mereu necesară.

 

Cartea de față nu oferă consolări facile, dar oferă ceva mai prețios: o invitație la a privi lumea fără scurtături, fără sloganuri și fără autoamăgiri, cu o luciditate care nu renunță totuși la speranța că spiritul critic poate fi salvat.

 

O carte pentru cititorul care vrea să înțeleagă, nu doar să reacționeze; pentru cel care caută, în haosul discursului public, ordinea fragilă a gândirii bine alcătuite.