In ciuda apelului insistent la teorie, demersul lui Angelo Mitchievici este in primul rand istoric. El reia in amanunt, in acest prim volum, discutiile din presa epocii si dovedeste astfel concret existenta initiala a unei „magme decadento-simboliste“, dar si decantarea progresiva, mai ales dupa Primul Razboi Mondial, a simbolismului ca termen preferat, considerat mai substantial si mai fertil. Mi se pare cert insa ca Angelo Mitchievici a vrut sa demonstreze, si cred ca a reusit magnific, faptul ca aceasta epoca, poate conceptual incerta, dar sigur importanta artistic, trebuie nu numai revalorificata astazi, dar si vazuta la adevarata ei valoare, aceea de-a fi deschis din nou, dupa romantism, cultura romana celei europene, chiar daca deschiderea a fost una tardiva. Altfel spus, nu numai „neaosismul“ trebuie acceptat ca un fapt de „creatie romaneasca“, ci si aceste cautari, initial poate nesigure, precum decadentismul si/sau simbolismul, pentru ca au fost deschideri romanesti spre Europa.
Sorin Alexandrescu

Autor cu o certa inzestrare in campuri stiintifice convergente (istorie literara, istoria artelor, teoria literaturii, istoria culturii, comparatism literar si cultural), Angelo Mitchievici ofera o cartografie detaliata a unui fenomen nu foarte mult frecventat de cercetarile academice de la noi: decadentismul manifestat in contextul modernitatii romanesti. Decadentismul se dovedeste o hartie de turnesol foarte activa, un revelator care permite detectarea fara gres a amplasamentului unor autori in raport cu fenomenele modernizarii societatii romanesti. Astfel, atitudinea fata de decadentism transcende perimetrul literaturii si al artelor si devine relevanta ca ideologie, ale carei repercusiuni sunt detectabile intr-un plan mai general.
Adriana Babeti

Pana la urma, unde duce tot acest hatis de fire, unul mai „pitoresc si mai melancolic“ decat altul? Decadenta este recuperata, dupa o serie incredibil de nuantata de disocieri, enumerari, descrieri si treceri prin sitele criticii, ca un spatiu bine definit. Un fel de teritoriu vast, aparent divers, dar in fond cu traditiile si regulile lui stricte, cu amprenta lui specifica si cu riscul manierizarii, la fel ca oricare altul. Cine patrunde in el e marcat definitiv si definitoriu.
Ioana Parvulescu

Angelo Mitchievici s-a nascut la 5 noiembrie 1972 in orasul Dragasani, judetul Valcea. Este lector universitar in cadrul Facultatii de Litere, Univer­sitatea „Ovidius“, Constanta, unde tine cursuri de literatura comparata. In anul 2008, a obtinut doctoratul in Filologie cu distinctia Summa cum laude la Universitatea din Bucuresti, cu teza „Decadenta si decadentism in ­contextul modernitatii romanesti (sfarsitul secolului al XIX-lea, prima jumatate a secolului XX)“, teza coordonata de profesorul universitar Sorin Alexandrescu. A primit premiul revistei Cuvantul pe 2005 pentru volumul Explorari in comunismul romanesc (vol. II, Polirom, 2005, coautori: Paul Cernat, Ion Manolescu, Ioan Stanomir), premiul pentru debut al revistei Observator cultural pe anul 2007 cu Mateiu I. Caragiale — fizionomii decadente, premiul „Ion Cantacuzino“ al Uniunii Cineastilor din Romania, Asociatia Criticilor de Film, pe 2008, pentru profesionalismul intregii activitatii publicistice, ­premiul „Cartea anului 2009“ al USR — Filiala Dobrogea pentru volumul Cinema (povestiri), Polirom, 2009.
Este membru al USR si UCIN din 2010, membru RAAS (Romanian Association for American Studies), cronicar de film si redactor-asociat al revistei Romania ­literara, redactor al revistei Ex Ponto. Text, imagine, metatext si director al departamentului „Ideologie si cultura“ din cadrul IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc).
A colaborat la revistele Romania literara, Dilemateca, Dilema Veche, 22, Bucurestiul cultural, Lettre Internationale, Idei in dialog, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, Studii si Cercetari de Istoria Artei, Cuvantul, Observator cultural, Observator (Munchen), Transylvanian Review, Cultura, Luceafarul, Convorbiri literare, Apostrof, Caietele Echinox, Euresis – Cahiers roumains d’etudes litteraires et culturelles, Transilvania, Steaua, Orizont, Interval, Vineri, Verso, Ex Ponto, Tomis, Vatra, Litere noua, Alecart.