New York Times Bestseller - Reeses's Book Club Pick
Uneori trebuie sa incepi cu ceea ce s-a pierdut pentru a te regasi cu adevarat. Fara mama si mereu curioasa, Esme isi petrece copilaria langa tatal sau. In timp ce el si echipa sa aduna cuvinte pentru primul dictionar englez Oxford, fetita incepe sa colectioneze cuvintele care sunt pierdute, abandonate sau neglijate de acestia. Ea realizeaza in scurt timp ca unele sunt considerate mai importante decat altele si ca de multe ori sensurile legate de experientele femeilor sunt ignorate. In timp, toate biletelele pe care le ascunde intr-o cutie veche din lemn formeaza un nou dictionar despre o poveste nespusa.
Este o carte emotionanta despre puterea cuvintelor, egalitatea de gen si lupta pentru recunoastere si dreptate in societate. Prin intermediul personajelor captivante si al intrigii bine construite, Pip Williams ne ofera o perspectiva unica asupra modului in care cuvintele noastre reflecta si modeleaza lumea in care traim.
Un roman extraordinar, actual si totodata atemporal. - Geraldine Brooks
O poveste incantatoare despre dragoste, pierdere si puterea limbajului. - Elizabeth Macneal
O captivanta naratiune subversiva despre femeile a caror munca in cadrul Oxford English Dictionary a ramas in mare parte nementionata. - The New York Times Book Review
Fragment din cartea "Dictionarul cuvintelor pierdute" de Pip Williams:"A doua zi dimineata tata nu m-a trezit si se facuse deja dupa-amiaza tarziu cand am coborat in sfarsit scarile. Ma gandisem sa petrec orele dinainte de cina in caldura salonului, dar, cand am deschis usa, am vazut-o pe Ditte. Ea si tata erau asezati de-o parte si de alta a semineului, iar cuvintele le-au inghetat pe buze cand m-au vazut. Tata si-a strans pipa, iar Ditte a venit spre mine. Fara nicio ezitare, si-a incolacit bratele masive in jurul meu, incercand sa-mi cuprinda trupul firav in constitutia ei solida. De parca ar fi putut. Am ramas neclintita. Mi-a dat drumul.
- M-am interesat la Oxford High School for Girls, a spus Ditte.
Imi venea sa tip si sa plang si sa ma napustesc asupra ei, dar n-am facut nimic din toate astea. M-am uitat la tata.
- Acolo ar fi trebuit sa te trimitem de la inceput, a spus el trist.
M-am intors la loc in pat si am mai coborat doar cand am auzit-o pe Ditte plecand.
Dupa asta, Ditte mi-a scris in fiecare saptamana. I-am lasat scrisorile pe bufetul de langa usa de la intrare, nedeschise, iar atunci cand s-au adunat vreo trei sau patru, tata le-a luat de acolo. Dupa o vreme, Ditte a inceput sa includa paginile pentru mine in scrisorile ei catre tata. Le lasa pe bufet, despaturite, parca implorand sa fie citite. Aruncam o privire catre scris, prindeam din zbor cateva cuvinte, fara sa vreau, apoi luam foile in pumn si le mototoleam intr-un rotocol, care sfarsea in cosul de gunoi sau in foc.
Oxford High School for Girls, era pe Banbury Road. Nici tata, nici eu nu am amintit de cat de aproape era de Scriptoriu. Am fost intampinata de cele cateva fete de la St. Barnabas care mergeau la scoala acolo, dar am schiopatat la cursuri pana la finalul anului scolar. Directoarea l-a sunat pe tata sa-l informeze ca picasem examenele. Stateam pe scaunul din fata usii inchise si am auzit-o spunand: "Nu-i pot oferi recomandarea sa continue".
- Ce-o sa ne facem cu tine? a spus tata, pe drumul inapoi spre Jericho.
Am ridicat din umeri. Nu voiam decat sa dorm."
Achiziție verificată
