Unul dintre cele mai apreciate romane ale ultimului deceniu
Willow Chance e o fetita de doisprezece ani cu o minte de geniu, obsedata de natura si de stabilirea diagnosticelor medicale. Daca e agitata, se linisteste numarand din 7 in 7. Nu i-a fost niciodata usor sa lege prietenii, iar cei mai apropiati oameni sunt chiar parintii ei adoptivi.
Din 7 in 7 este o carte emotionanta despre cum e sa fii diferit, despre cum se poate face fata unei imense pierderi, despre ce inseamna cu adevarat o familie.
Fragment din volumul "Din 7 in 7" de Holly Goldberg Sloan:
“Vreau sa sting soarele si sa traiesc in bezna.
Ma trezesc pe o saltea pusa pe podeaua garajului din spatele salonului de manichiura al mamei lui Mai.
Si, pentru un rastimp care pare foarte lung, habar n-am unde sunt.
Sper sa fie un vis.
Dar nu e.
Ziua de ieri chiar s-a intamplat.
Greutatea ei imensa ma apasa cu o forta mult mai mare ca gravitatia.
E zdrobitoare.
Am doisprezece ani si deja imi pierd pentru a doua oara parintii.
Daca analizezi sansele de a fi abandonat la nastere si de a pierde apoi un set complet de tutori legali, peste 147 de luni si 7 zile, vezi ca ma situez chiar la marginea graficului.
In acel un procent dintr-un alt unic procent.
Inca mai pot sa merg, sa vorbesc si sa respir, dar nu prea mai are rost.
Sunt doar chestii pe care le face corpul meu.
* * *
Nu ma mai duc la scoala.
Nu trebuie sa ma uit la multe documentare cu viata din salbaticie ca sa pricep ca turma nu-l accepta pe animalul ratacit.
Si, cu exceptia lui Margaret Z. Buckle, turma oricum nu m-a acceptat niciodata, asa ca nu-i cine stie ce pierdere.
De cand s-au eliminat concursurile saptamanale de ortografie la gimnaziu? E singura activitate la care m-as fi inscris.
Exista o singura persoana de care o sa-mi fie dor acum, ca nu mai sunt un Urias Sequoia.
Domnisoara Judi.
Asistenta medicala a scolii.
Dintre toti elevii, pe mine ma vedea cel mai des, iar noi impartaseam aceeasi pasiune, a starpirii microbilor.
Ii doresc numai bine.
Stau in fundul salonului, langa dulapul cu materiale.
Am gasit o bucata de tapiterie si am rulat-o in asa fel incat sa pot sedea si eu cumva.
Am vrut sa raman dincolo de alee, in garaj, unde mi-ar li placut fiindca e intuneric, dar Pattie a insistat sa stau in asa fel incat sa ma poata vedea.
N-avea rost sa ma cert cu ea.
Abia daca o cunosc.
Nu mi-am luat micul dejun Healthy-Start, si asta nu cauza ca ei n-au auzit de el, ci fiindca eu inca am probleme cu inghititul."