Countdown header img desk

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Countdown header img  mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Draga viata

De (autor): Alice Munro

0
(0 review-uri)
Draga viata - Alice Munro
Rasfoieste

Draga viata

De (autor): Alice Munro

0
(0 review-uri)
• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura
• Autor distins cu Booker Prize pentru literatura

Clasici contemporani Litera pune laolalta scriitori contemporani laureati sau nominalizati ai unor prestigioase premii literare, care le prefigureaza statutul de „clasici”. Fictiunile cele mai noi, cele mai vandute, cele mai iubite din zilele noastre – carti pe care abia astepti sa le citesti.

In povestirile sale, Alice Munro surprinde momentul in care o persoana este transformata pentru totdeauna de o intalnire intamplatoare sau de o schimbare neasteptata a sortii. Personajele ei sunt fragile si pe deplin umane: un soldat intors de pe front care isi evita logodnica, o femeie instarita care se gandeste daca sa infrunte un santajist, o mama adultera si copiii ei neglijati, un tata napadit de vina, o tanara profesoara parasita de angajatorul ei. Iluminate de puterea de intelegere a lui Munro, aceste vieti ne atrag cu profunzimea lor linistita si ne surprind cu intorsaturile lor neasteptate.

O noua demonstratie a virtuozitatii cu care Munro isi tese povestirile... proza ei curge firesc, pe nesimtite, adunand in plasa ei detaliile miraculoase ale vietii de zi cu zi. - Daily Mail

Una dintre cele mai oneste si mai exigente proze ale timpului nostru. - The Times

Fragment din romanul "Draga viata" de Alice Munro:

“Ni se intamplase ceva inca mai neasteptat si care avea sa devina mai devastator decat pierderea venitului, desi noi inca nu stiam asta. Mama avea putin peste patruzeci de ani cand au aparut primele semne ale bolii Parkinson.
La inceput n-a fost prea rau. Ochii i se roteau rareori fara tinta in cap, iar puful acela moale datorat unui exces de saliva abia daca i se vedea in jurul buzelor. Se putea imbraca dimineata ajutata de cineva si era inca in stare sa faca anumite treburi in gospodarie. Si-a pastrat o anumita forta interioara un timp neasteptat de lung.
S-ar putea crede ca asta a fost picatura care a umplut paharul — afacerea pierduta, sanatatea mamei palind treptat. Dar ciudat e faptul ca eu nu-mi amintesc de vremurile acelea ca de o perioada nefericita. In casa nu domnea o atmosfera neaparat dezolanta. Poate ca pe atunci nu intelegeam ca situatia mamei nu avea sa se imbunatateasca, ci din contra. Cat despre tatal meu, el avea forta lui si avea s-o aiba inca multa vreme. Ii placeau oamenii cu care lucra la turnatorie si care erau, in mare parte, barbati ca el, a caror viata luase o intorsatura dificila sau fusese ingreunata la un moment dat de o povara suplimentara. Ii placea munca plina de provocari pe care o facea, pe langa faptul ca era paznic in prima jumatate a noptii. Munca aceea insemna turnarea metalului topit in matrite. Turnatoria facea sobe de moda veche care se vindeau in toata lumea. Era o munca periculoasa, dar iti revenea sarcina sa te pazesti singur, dupa cum spunea tata. Iar plata era decenta — lucru nou pentru el.
Cred ca era bucuros sa plece de acasa, chiar si ca sa faca munca aceasta grea si riscanta. Sa plece de acasa si sa fie in compania altor barbati care aveau problemele lor, dar care incercau sa ia lucrurile asa cum erau.
Dupa ce tata pleca, incepeam sa pregatesc cina. Puteam sa fac mancaruri care mi se pareau exotice, de pilda spaghete sau omleta, atata timp cat nu erau scumpe. Iar dupa ce spalam vasele — sora mea trebuia sa le stearga, iar fratele meu trebuia cicalit ca sa arunce zoaiele afara, peste pajistea intunecata (puteam s-o fac eu insami, dar imi placea sa dau ordine) ma asezam cu picioarele in soba care se incalzea si care ramasese fara usita si citeam marile romane pe care le imprumutasem de la biblioteca din oras: “Oameni independenti”, despre viata in Islanda, mult mai grea decat a noastra, dar vadind o grandoare deznadajduita, sau “In cautarea timpului pierdut”, despre lucruri pe care nu le intelegeam deloc, dar care nu trebuia abandonata din acest motiv, sau “Muntele vrajit”, o carte despre tuberculoza si care infatisa o mare disputa intre, pe de o parte, ceea ce parea a fi o viziune binevoitoare si progresista asupra vietii si, pe de alta, o disperare intunecata si intru catva tulburatoare."
Citeste mai mult

-20%

PRP: 29.90 Lei

!

Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.

23.92Lei

23.92Lei

29.90 Lei

Primesti 23 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

Indisponibil

Descrierea produsului

• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura
• Autor distins cu Booker Prize pentru literatura

Clasici contemporani Litera pune laolalta scriitori contemporani laureati sau nominalizati ai unor prestigioase premii literare, care le prefigureaza statutul de „clasici”. Fictiunile cele mai noi, cele mai vandute, cele mai iubite din zilele noastre – carti pe care abia astepti sa le citesti.

In povestirile sale, Alice Munro surprinde momentul in care o persoana este transformata pentru totdeauna de o intalnire intamplatoare sau de o schimbare neasteptata a sortii. Personajele ei sunt fragile si pe deplin umane: un soldat intors de pe front care isi evita logodnica, o femeie instarita care se gandeste daca sa infrunte un santajist, o mama adultera si copiii ei neglijati, un tata napadit de vina, o tanara profesoara parasita de angajatorul ei. Iluminate de puterea de intelegere a lui Munro, aceste vieti ne atrag cu profunzimea lor linistita si ne surprind cu intorsaturile lor neasteptate.

O noua demonstratie a virtuozitatii cu care Munro isi tese povestirile... proza ei curge firesc, pe nesimtite, adunand in plasa ei detaliile miraculoase ale vietii de zi cu zi. - Daily Mail

Una dintre cele mai oneste si mai exigente proze ale timpului nostru. - The Times

Fragment din romanul "Draga viata" de Alice Munro:

“Ni se intamplase ceva inca mai neasteptat si care avea sa devina mai devastator decat pierderea venitului, desi noi inca nu stiam asta. Mama avea putin peste patruzeci de ani cand au aparut primele semne ale bolii Parkinson.
La inceput n-a fost prea rau. Ochii i se roteau rareori fara tinta in cap, iar puful acela moale datorat unui exces de saliva abia daca i se vedea in jurul buzelor. Se putea imbraca dimineata ajutata de cineva si era inca in stare sa faca anumite treburi in gospodarie. Si-a pastrat o anumita forta interioara un timp neasteptat de lung.
S-ar putea crede ca asta a fost picatura care a umplut paharul — afacerea pierduta, sanatatea mamei palind treptat. Dar ciudat e faptul ca eu nu-mi amintesc de vremurile acelea ca de o perioada nefericita. In casa nu domnea o atmosfera neaparat dezolanta. Poate ca pe atunci nu intelegeam ca situatia mamei nu avea sa se imbunatateasca, ci din contra. Cat despre tatal meu, el avea forta lui si avea s-o aiba inca multa vreme. Ii placeau oamenii cu care lucra la turnatorie si care erau, in mare parte, barbati ca el, a caror viata luase o intorsatura dificila sau fusese ingreunata la un moment dat de o povara suplimentara. Ii placea munca plina de provocari pe care o facea, pe langa faptul ca era paznic in prima jumatate a noptii. Munca aceea insemna turnarea metalului topit in matrite. Turnatoria facea sobe de moda veche care se vindeau in toata lumea. Era o munca periculoasa, dar iti revenea sarcina sa te pazesti singur, dupa cum spunea tata. Iar plata era decenta — lucru nou pentru el.
Cred ca era bucuros sa plece de acasa, chiar si ca sa faca munca aceasta grea si riscanta. Sa plece de acasa si sa fie in compania altor barbati care aveau problemele lor, dar care incercau sa ia lucrurile asa cum erau.
Dupa ce tata pleca, incepeam sa pregatesc cina. Puteam sa fac mancaruri care mi se pareau exotice, de pilda spaghete sau omleta, atata timp cat nu erau scumpe. Iar dupa ce spalam vasele — sora mea trebuia sa le stearga, iar fratele meu trebuia cicalit ca sa arunce zoaiele afara, peste pajistea intunecata (puteam s-o fac eu insami, dar imi placea sa dau ordine) ma asezam cu picioarele in soba care se incalzea si care ramasese fara usita si citeam marile romane pe care le imprumutasem de la biblioteca din oras: “Oameni independenti”, despre viata in Islanda, mult mai grea decat a noastra, dar vadind o grandoare deznadajduita, sau “In cautarea timpului pierdut”, despre lucruri pe care nu le intelegeam deloc, dar care nu trebuia abandonata din acest motiv, sau “Muntele vrajit”, o carte despre tuberculoza si care infatisa o mare disputa intre, pe de o parte, ceea ce parea a fi o viziune binevoitoare si progresista asupra vietii si, pe de alta, o disperare intunecata si intru catva tulburatoare."
Citeste mai mult

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Acum se comanda

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one