Privita in integralitatea sa, lucrarea Dreptul amenajarii teritoriului, al urbanismului si al construirii a fost conceputa in patru volume:

•     Vol. I – Fundatiile, aflat in lucru, preconizat a aparea pe piata in toamna anului 2017;
•     Vol. II – Un edificiu „la rosu”, aflat in pregatire, prevazut a fi finalizat in toamna anului 2018;
•     Vol. III – Cateva finisaje, aflat de asemenea in pregatire, care va fi publicat cel mai probabil in cursul anilor 2019-2020;
•     Vol. IV – Un deznodamant nefericit: desfiintarea constructiilor, care, in mod surprinzator, le-a devansat pe primele trei, vazand cel dintai lumina tiparului.

Prin elaborarea proiectului de dimensiuni vaste privind Dreptul amenajarii teritoriului, al urbanismului si al construirii, autorul si-a stabilit un scop dificil: acela de a trasa repere ferme in aceasta disciplina extrem de noua a dreptului public. Dificil in primul rand din cauza absentei complete a doctrinei de specialitate, respectiv a existentei unei jurisprudente abundente, dar lipsita de coerenta.

Din perspectiva autorului, Dreptul amenajarii teritoriului, al urbanismului si al construirii trebuie construit cu grija, ca un edificiu care sa reziste, peste secole, tuturor provocarilor exterioare: dar pentru aceasta este necesar sa aiba fundatii trainice (contextul normativ – care include si documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, toate analizate in volumul I), o structura solida (autorizatia de construire, analizata in volumul II) si un contencios (normele de procedura, analizate impreuna cu alte aspecte de detaliu in volumul III) bine articulat.

Avand in vedere insa ca, oricum ar fi, toate au un final, inclusiv constructiile, un volum separat (cel de fata) a fost consacrat desfiintarii acestora. Materia este abordata bipolar: mai intai un drept material, iar apoi un drept procesual (civil) al desfiintarii constructiilor.

In ceea ce priveste aspectele materiale, problematica desfiintarii imobilelor reprezinta in realitate un melanj de chestiuni de contencios administrativ si procedura administrativa (problema centrala constituind-o raporturile dintre o constructie deja edificata si normele de urbanism preexistente, in caz de coliziune intre realitatea de fapt si cea juridica una dintre posibilitatile de „intrare in legalitate” fiind si demolarea edificiului ilegal construit), de drept contraventional (caci desfiintarea constructiilor are, in unele cazuri, natura juridica de sanctiune contraventionala complementara) si de drept civil (deoarece desfiintarea unei constructii poate fi consecinta aplicarii regulilor accesiunii imobiliare artificiale, atunci cand constructorul este de rea-credinta).

Din punct de vedere procedural, desfiintarea constructiilor ridica doua mari categorii de probleme: pe de o parte, cele legate de solutionarea (judiciara) a cererii de demolare formulate de catre persoana vatamata ori autoritatea competenta, deci care vizeaza actiunea in justitie ce are acest scop, iar, pe de alta parte, cele privind punerea in aplicare a masurii desfiintarii constructiilor, asadar, referitoare la executarea (de regula) silita a diverselor titluri executorii in materie de demolare.

Ovidiu Podaru este conferentiar universitar doctor la Facultatea de Drept a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca si avocat in Baroul Cluj.