Despre lucrare

Lucrarea, structurata in 12 cursuri, sintetizeaza informatiile esentiale ce privesc principalele institutii specifice dreptului comertului international si reprezinta un suport de curs actualizat si, implicit, un instrument util in vederea pregatirii examenului la aceasta disciplina, fara a-si dori astfel sa fie un „concurent” al tratatelor sau monografiilor dedicate materiei. Fiecare curs se incheie cu o sectiune de intrebari care are scopul de a-i ajuta pe studenti sa fixeze si sa coreleze informatiile expuse. Pentru a usura demersul studentilor de cautare si de „inarmare” cu actele normative necesare in vederea pregatirii examenului, autorul a ingrijit aparitia unei Culegeri de legislatie care cuprinde principalele instrumente juridice in materie.
Fragment:

" §2. Uniformizarea dreptului comertului international in cadrul organismelor internationale specializate
Pe Ianga izvoarele nationale si internationale, pe taramul dreptului comertului international regasim si o anumita categorie de izvoare care nu sunt nici acte normative interne, nici conventii internationale, ci reglementari elaborate de organisme internationale ale comerciantilor. Aceste reglementari constituie de fapt un ghid pentru participantii la raporturile juridice comerciale cu element de extraneitate si care, desi nu au forta juridica a unor acte normative interne sau internationale, sunt respectate de comercianti prin prisma beneficiilor pe care le aduc derularii raporturilor juridice.
§3. Uzantele comerciale internationale (definitie si elemente definitorii)
De asemenea, un rol foarte important il au uzantele comerciale internationale. Uzantele reprezinta practici sociale, in general nescrise, adoptate de catre participantii la comertul international, care prezinta un anumit grad de vechime, repetabilitate si stabilitate, aplicate intre un numar nedefinit de participanti la comert, de regula pe o anumita zona geografica sau intr-un anumit domeniu de activitate comerciala, practici care in functie de natura lor pot sau nu sa prezinte caracter de izvor de drept.
Din aceasta definitie pot fi deduse elementele definitorii ale uzantelor:
• orice uzanta contine in structura sa un element obiectiv, dat fiind ca sunt practici sociale. Aceasta practica este compusa dintr-un un ansamblu de acte si fapte juridice care au dobandit acest element obiectiv datorita elementelor de vechime, repetabi-litate si stabilitate; Cu alte cuvinte, un act sau fapt juridic realizat de comercianti va deveni practica daca a fost repetat intr-un anumit interval de timp prezentand totodata un anumit grad de stabilitate.
• uzanta prezinta caracter colectiv — este generala si impersonala, aplicandu-se unui numar nedefinit de participanti comerciali; Prin acest element de colectivitate, uzantele se aseamana cu legea in sens larg, numai ca, spre deosebire de lege, care este creatia unor autoritati statale, uzantele sunt creatia comerciantilor insisi pentru ca ei sunt cei care prin activitatea lor repetata formeaza uzanta. Ca atare, orice practica daca este caracterizata prin repetabilitate poate deveni uzanta.
• pot sau nu sa aiba un al treilea element — caracter de izvor de drept. Caracterul de a fi sau nu izvor de drept depinde de clasificarea lor in normative sau conventionale, clasificare la care ne vom referi mai jos. "