Prezenta lucrare isi propune sa surprinda toate aceste probleme, prin analiza legislatiei nationale in domeniu, si sa gaseasca solutii si raspunsuri, prin raportare la opinii doctrinare si, totodata, la exemple preluate din practica instantelor.

    Conceputa in doua volume, lucrarea doreste sa fie un ghid util pentru incepatori, dar si un instrument juridic pentru cei pasionati. Avand la baza analiza punctuala a Legii nr. 8/1996, lucrarea urmareste oglindirea prevederilor Legii dreptului de autor in dispozitiile constitutionale, civile si chiar fiscale. Se argumenteaza ca protectia autorilor si a operelor lor este un element esential al procesului de dezvoltare.

    Primul volum propune o analiza ampla a unor probleme de ordin teoretic, dar si practic legate de dreptul proprietatii intelectuale. Din perspectiva practica, lucrarea propune o analiza cronologica a nasterii dreptului proprietatii intelectuale si, implicit, a dreptului de autor, dar surprinde, totodata modalitatile de reglementare a dreptului proprietatii intelectuale in context european si international. 

     Limitele exercitarii dreptului de autor 

 

    Controlul utilizarii operelor, in conditiile proliferarii si perfectionarii tehnicilor de reproducere, a transmisiunilor de date si informatii ori programe prin cablu si satelit, este, daca nu un lucru imposibil, in orice caz, greu de realizat. Mijloacele sofisticate de reproducere si difuzare a operelor sterg frontierele, permit accesul la opere al unor utilizatori ce nu pot fi identificati, fac ca titularul drepturilor de autor sa nu mai aiba controlul circulatiei operei sale. Pirateria in domeniul drepturilor de autor (fabricarea si punerea in circulatie de copii) combinata cu contrabanda (inregistrarea neautorizata a prestatiilor artistilor interpreti sau executanti cu prilejul concertelor sau al transmisiunilor de radio si televiziune) constituie atat o violare a drepturilor morale de autor, cat si o violare a drepturilor patrimoniale ale acestora.

    Pe de alta parte, operele sunt divulgate de catre autorii lor pentru a ajunge la consumatori, iar statul confera protectie operelor si drepturi exclusive autorilor lor, pe durata limitata, pentru ca patrimoniul cultural al umanitatii sa fie, incontinuu, imbogatit. Destinul operei este de a fi „devorata" de consumatori, sa imbogateasca spiritual pe consumatori, sa ridice nivelul cunoasterii lor, sa le creasca gradul de confort intelectual, sa le infrumuseteze viata, dar consumul de opere trebuie sa aduca autorilor lor un beneficiu. 

    Operele sunt create, in regula generala, pentru a fi utilizate, dar pentru ca autorii sa poata crea, ei trebuie sa fie incurajati. si nu exista decat o singura cale pentru aceasta: remunerarea lor pentru efortul depus. Uneori, insa, autorii trebuie sa accepte constrangeri in utilizarea operelor lor, constrangeri care sunt impuse de interese care le depasesc pe cele care justifica remuneratia ori autorizarea in folosirea operelor.”