Cursul trateaza, din perspectiva teoretica si practica, aspecte de drept institutional si material al Uniunii Europene, precum: principiile fundamentale de drept unional; procedura, actiunile directe si mecanismele jurisdictionale in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene; cele patru libertati fundamentale ale pietei interne; elementele generale privind politicile Uniunii (piata interna, concurenta, politica comerciala comuna).

 

Analiza evolutiva a legislatiei comunitare/unionale si a jurisprudentei Curtii de la Luxemburg completeaza si sustine aspectele elementelor teoretice prezentate, alaturi de referirile directe la modul in care autoritatile publice si instantele judecatoresti din Romania au aplicat si interpretat dreptul Uniunii Europene. Noutatile legislative si jurisprudentiale pot fi regasite in paginile manualului, inclusiv cele referitoare la modul in care Uniunea Europeana si statele membre s-au pozitionat fata de criza sanitara mondiala.

 

Autorii manualului, teoreticieni si practicieni in domeniul afacerilor europene, subliniaza specificitatea dreptului Uniunii Europene, raportarea sa la dreptul international public, precum si modul in care se aplica in dreptul national al statelor membre. De asemenea, sunt evidentiate aspectele practice care arata modul in care cetatenii europeni beneficiaza de prevederile de drept al Uniunii, ei fiind in centrul actiunilor acestei organizatii internationale interguvernamentale de integrare, care si-a propus, de-a lungul istoriei sale, nu numai sa mentina pacea, dar si sa asigure „bunastarea popoarelor”.

 

Asadar, Dreptul Uniunii Europene II reprezinta un instrument de lucru util pentru practicienii din domeniu (magistrati, functionari publici, membrii ai profesiilor liberale din domeniul juridic), dar si un manual de baza pentru studiul dreptului Uniunii Europene in cadrul diferitelor programe universitare de profil.

 

Cursul Dreptul Uniunii Europene II este structurat in cinci capitole, debutand cu prezentarea principiilor repartizarii si exercitarii competentelor in cadrul UE.  Aceste principii permit impartirea exacta a competentelor in cadrul UE si reglementarea importantei lor in cadrul ordinii juridice europene si nationale.

In cadrul celui de-al doilea capitol este abordata problematica delimitarii competentelor in cadrul Uniunii Europene. Asa cum remarca autoarele, pe masura ce UE devine un partener politic, statele membre ii acorda mai multe competente, realizand ca anumite aspecte sunt coordonate mai bine la nivel supranational.

Cel de-al treilea capitol analizeaza sistemul jurisdictional al Uniunii Europene. Tratatul de la Lisabona aduce modificari in ceea ce priveste competentele Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Astfel, CJUE dobandeste competenta preliminara generala in domeniul spatiului de libertate, securitate si justitie, in urma disparitiei pilonilor si a eliminarii articolelor 35 UE si 68 CE, care prevedeau restrangeri ale competentei Curtii de Justitie. In plus, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene dobandeste aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor. Aceasta intra in „blocul de constitutionalitate” asupra caruia Curtea de Justitie se poate pronunta. Problematica abordata in capitolul patru se refera la piata interna a Uniunii Europene. In prezent, art. 3 alin. (3) din TUE prevede printre obiectivele interne ale UE faptul ca „Uniunea instituie o piata interna” care „actioneaza pentru dezvoltarea durabila a Europei, intemeiata pe o crestere economica echilibrata si pe stabilitatea preturilor, pe o economie sociala de piata cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplina a fortei de munca si spre progres social, precum si pe un nivel inalt de protectie si de imbunatatire a calitatii mediului”.

 

Ultimul capitol prezinta succint, insa edificator, politicile Uniunii Europene. Tratatul privind functionarea Uniunii Europene realizeaza o clasificare a competentelor Uniunii, alocand acestora diferite politici si domenii de actiuni. Dintre toate politicile, autoarele dezvolta pe cea a concurentei si pe cea comerciala comuna. - Bogdan Bucatariu