Dumnezeu nu este mare
Dumnezeu nu este mare
Dumnezeu nu este mare. Cum otraveste religia totul
Besteseller New York Times
Cartea de fata nu este o lectura facila. Dimpotriva, socheaza la fiecare pagina, incercand sa ne scoata din conformismul caldut in care ne-am instalat si sa ne faca sa gandim. La fel ca Bertrand Russell in eseul De ce nu sunt crestin (1927), Hitchens incearca sa demonstreze ca religia este o inventie umana, un efect al fricii noastre de moarte si de neant. Autorul vaneaza contradictiile "cartilor sfinte", indiferent ca apartin crestinismului, islamului sau iudaismului. Hitchens imbina argumente stiintifice si citate din marii filosofi cu descrierea unor evenimente sociale si politice sau chiar cu anecdote savuroase. Inteligenta argumentatiei si stilul plin de verva, chiar virulent pe alocuri, au transformat cartea intr-unul dintre „textele canonice“ ale ateismului contemporan.
Mai intai in Londra, apoi in New York si Washington, Hitchens a devenit o personalitate marcanta. El scrie cu stralucire si sensibilitate, dar si cu o furie reala. - The New York Times
Stilul lui Hitchens este stiintific (ii citeaza pe Dawkins, Shakespeare, George Eliot), dar in acelasi timp usor de inteles pentru cititorul obisnuit. Este amuzant, dar si rautacios, vaneaza absurditatile "miracolelor“ Bibliei, numindu-i "bufoni“ pe toti cei care nu sunt de acord cu el. - The Associated Press
Besteseller New York Times
Cartea de fata nu este o lectura facila. Dimpotriva, socheaza la fiecare pagina, incercand sa ne scoata din conformismul caldut in care ne-am instalat si sa ne faca sa gandim. La fel ca Bertrand Russell in eseul De ce nu sunt crestin (1927), Hitchens incearca sa demonstreze ca religia este o inventie umana, un efect al fricii noastre de moarte si de neant. Autorul vaneaza contradictiile "cartilor sfinte", indiferent ca apartin crestinismului, islamului sau iudaismului. Hitchens imbina argumente stiintifice si citate din marii filosofi cu descrierea unor evenimente sociale si politice sau chiar cu anecdote savuroase. Inteligenta argumentatiei si stilul plin de verva, chiar virulent pe alocuri, au transformat cartea intr-unul dintre „textele canonice“ ale ateismului contemporan.
Mai intai in Londra, apoi in New York si Washington, Hitchens a devenit o personalitate marcanta. El scrie cu stralucire si sensibilitate, dar si cu o furie reala. - The New York Times
Stilul lui Hitchens este stiintific (ii citeaza pe Dawkins, Shakespeare, George Eliot), dar in acelasi timp usor de inteles pentru cititorul obisnuit. Este amuzant, dar si rautacios, vaneaza absurditatile "miracolelor“ Bibliei, numindu-i "bufoni“ pe toti cei care nu sunt de acord cu el. - The Associated Press
Fragment din volumul "Dumnezeu nu este mare" de Christopher Hitchens:
"La mai bine de un secol dupa ce Joseph Smith a cazut victima violentei si isteriei pe care le-a dezlantuit, in Statele Unite s-a ridicat o alta voce profetica. Un tanar pastor de culoare pe nume Dr. Martin Luther King a inceput sa predice ca poporul sau - descendentii acelorasi sclavi pe care Joseph Smith si celelalte biserici crestine ii imbratisasera cu atata caldura - ar trebui sa fie liber. Este imposibil chiar si pentru un ateu ca mine sa citeasca predicile lui sau sa urmareasca inregistrarile discursurilor sale fara a se lasa cuprins de acel tip de emotie care poate sa produca lacrimi autentice. Scrisoarea din inchisoarea Birmingham, raspunsul pe care Dr. King l-a adresat unui grup de clerici albi ce ii cereau sa dea dovada de retinere si de „rabdare" - cu alte cuvinte, sa isi stie locul -, e un adevarat model de scriere polemica. Invaluit in politete rece si bunavointa, stilul sau emana totusi convingerea nestramutata ca nedreptatea crunta a rasismului a ajuns in punctul in care nu mai poate fi tolerata.
Impresionanta biografie in trei volume a lui Martin Luther King scrisa de Taylor Branch poarta urmatoarele titluri: Parting the Waters (Despartirea apelor), Pillar of Fire (Stalpul de foc) si At Canaan's Fdge (La marginea Tarii Canaanului). Chiar retorica prin care King se adresa celor care il urmau era menita sa evoce povestea pe care acestia o cunosteau cel mai bine - cea care incepe cu momentul in care Moise s-a infatisat pentru prima data Faraonului si i-a zis „Lasa pe poporul meu sa plece". Cuvantare dupa cuvantare, King a reusit sa ii insufleteasca pe cei oprimati si sa-i faca sa se simta rusinati pe cei care ii oprimau. Treptat, facuti de ocara, conducatorii religiosi ai tarii au trecut de partea sa. Rabinul Abraham Heschel a intrebat: „Unde mai auzim astazi in America o voce precum cea a profetilor lui Israel? Martin Luther King e semnul ca Dumnezeu nu si-a Intors chipul de la Statele Unite ale Americii".
Cea mai tulburatoare, in termenii naratiunii de inspiratie mozaica, a fost predica pe care King a tinut-o in ultima seara a vietii sale.”
21.04Lei
21.04Lei
Primești 21 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Dumnezeu nu este mare. Cum otraveste religia totul
Besteseller New York Times
Cartea de fata nu este o lectura facila. Dimpotriva, socheaza la fiecare pagina, incercand sa ne scoata din conformismul caldut in care ne-am instalat si sa ne faca sa gandim. La fel ca Bertrand Russell in eseul De ce nu sunt crestin (1927), Hitchens incearca sa demonstreze ca religia este o inventie umana, un efect al fricii noastre de moarte si de neant. Autorul vaneaza contradictiile "cartilor sfinte", indiferent ca apartin crestinismului, islamului sau iudaismului. Hitchens imbina argumente stiintifice si citate din marii filosofi cu descrierea unor evenimente sociale si politice sau chiar cu anecdote savuroase. Inteligenta argumentatiei si stilul plin de verva, chiar virulent pe alocuri, au transformat cartea intr-unul dintre „textele canonice“ ale ateismului contemporan.
Mai intai in Londra, apoi in New York si Washington, Hitchens a devenit o personalitate marcanta. El scrie cu stralucire si sensibilitate, dar si cu o furie reala. - The New York Times
Stilul lui Hitchens este stiintific (ii citeaza pe Dawkins, Shakespeare, George Eliot), dar in acelasi timp usor de inteles pentru cititorul obisnuit. Este amuzant, dar si rautacios, vaneaza absurditatile "miracolelor“ Bibliei, numindu-i "bufoni“ pe toti cei care nu sunt de acord cu el. - The Associated Press
Besteseller New York Times
Cartea de fata nu este o lectura facila. Dimpotriva, socheaza la fiecare pagina, incercand sa ne scoata din conformismul caldut in care ne-am instalat si sa ne faca sa gandim. La fel ca Bertrand Russell in eseul De ce nu sunt crestin (1927), Hitchens incearca sa demonstreze ca religia este o inventie umana, un efect al fricii noastre de moarte si de neant. Autorul vaneaza contradictiile "cartilor sfinte", indiferent ca apartin crestinismului, islamului sau iudaismului. Hitchens imbina argumente stiintifice si citate din marii filosofi cu descrierea unor evenimente sociale si politice sau chiar cu anecdote savuroase. Inteligenta argumentatiei si stilul plin de verva, chiar virulent pe alocuri, au transformat cartea intr-unul dintre „textele canonice“ ale ateismului contemporan.
Mai intai in Londra, apoi in New York si Washington, Hitchens a devenit o personalitate marcanta. El scrie cu stralucire si sensibilitate, dar si cu o furie reala. - The New York Times
Stilul lui Hitchens este stiintific (ii citeaza pe Dawkins, Shakespeare, George Eliot), dar in acelasi timp usor de inteles pentru cititorul obisnuit. Este amuzant, dar si rautacios, vaneaza absurditatile "miracolelor“ Bibliei, numindu-i "bufoni“ pe toti cei care nu sunt de acord cu el. - The Associated Press
Fragment din volumul "Dumnezeu nu este mare" de Christopher Hitchens:
"La mai bine de un secol dupa ce Joseph Smith a cazut victima violentei si isteriei pe care le-a dezlantuit, in Statele Unite s-a ridicat o alta voce profetica. Un tanar pastor de culoare pe nume Dr. Martin Luther King a inceput sa predice ca poporul sau - descendentii acelorasi sclavi pe care Joseph Smith si celelalte biserici crestine ii imbratisasera cu atata caldura - ar trebui sa fie liber. Este imposibil chiar si pentru un ateu ca mine sa citeasca predicile lui sau sa urmareasca inregistrarile discursurilor sale fara a se lasa cuprins de acel tip de emotie care poate sa produca lacrimi autentice. Scrisoarea din inchisoarea Birmingham, raspunsul pe care Dr. King l-a adresat unui grup de clerici albi ce ii cereau sa dea dovada de retinere si de „rabdare" - cu alte cuvinte, sa isi stie locul -, e un adevarat model de scriere polemica. Invaluit in politete rece si bunavointa, stilul sau emana totusi convingerea nestramutata ca nedreptatea crunta a rasismului a ajuns in punctul in care nu mai poate fi tolerata.
Impresionanta biografie in trei volume a lui Martin Luther King scrisa de Taylor Branch poarta urmatoarele titluri: Parting the Waters (Despartirea apelor), Pillar of Fire (Stalpul de foc) si At Canaan's Fdge (La marginea Tarii Canaanului). Chiar retorica prin care King se adresa celor care il urmau era menita sa evoce povestea pe care acestia o cunosteau cel mai bine - cea care incepe cu momentul in care Moise s-a infatisat pentru prima data Faraonului si i-a zis „Lasa pe poporul meu sa plece". Cuvantare dupa cuvantare, King a reusit sa ii insufleteasca pe cei oprimati si sa-i faca sa se simta rusinati pe cei care ii oprimau. Treptat, facuti de ocara, conducatorii religiosi ai tarii au trecut de partea sa. Rabinul Abraham Heschel a intrebat: „Unde mai auzim astazi in America o voce precum cea a profetilor lui Israel? Martin Luther King e semnul ca Dumnezeu nu si-a Intors chipul de la Statele Unite ale Americii".
Cea mai tulburatoare, in termenii naratiunii de inspiratie mozaica, a fost predica pe care King a tinut-o in ultima seara a vietii sale.”
Detaliile produsului
