X
Categorii:
inchide meniul
Card Cadou
Ebooks
L-V 08:00 - 20:00 0371.781.781

Dumnezeu s-a nascut in exil - Vintila Horia

4.3

32.3  Lei 34  Lei

sau 3230 de puncte. Detalii.

In stoc

Cod: VRE978-973-645-797-5

An aparitie: 2016

Autor: Vintila Horia

Categoria: Literatura Romana

Colectie: Autori romani Vintila Horia

Editie: Necartonata

Editura: VREMEA

Format: 200x130

Nr. pagini: 248

Traducator: Ileana Cantuniari



Adauga in wishlist

Trebuie sa fii logat

Transport Gratuit peste 75 de lei
Puncte de fidelitate
30 de Zile Drept de Retur
 

• Autor distins cu Premiul Goncourt pentru literatura

Tema exilului se afla asadar plasata in centrul operei sale; sunt putine temele la care oamenii epocii noastre sa se simta mai bine acordati. Exilul cu suferintele lui, cu sfasierile lui, cu nostalgiile lui tragice, dar si cu nemaipomenita lui forta de purificare. „Am ales exilul spre a putea spune adevarul”, ne asigura Nietzsche. […] In 1958, Vintila Horia a avut o intalnire, o intalnire de spirit. Se celebrau in anul acela doua mii de ani de la nasterea lui Ovidiu. A reluat operele poetului, mai mult sau mai putin uitate dupa bacalaureat. A fost o revelatie. Ovidiu fusese si el un exilat. Ba mai mult: murise pe teritoriul Romaniei… Intre scriitorul latin din secolul I si scriitorul roman din secolul XX s‑a format o relatie, un fel de legatura supranaturala, care provenea dintr‑o tainica asemanare. Prin Ovidius Naso, Vintila Horia se recunostea in Tristele, in Ponticele poetului. Curand, exilatului de la Madrid, care s‑a identificat ca sa spunem asa cu modelul sau, i s‑a impus ideea de a‑si exprima propria experienta. Astfel s‑a nascut aceasta mare carte: Dumnezeu s‑a nascut in exil. - DANIEL‑ROPS, membru al Academiei Franceze

Fragment din volum:
 
“Venea des pe la mine, in noptile in care nu era ocupata in oras maica-sa, care ingrijea de bolnavi si facea toaleta de pe urma a raposatilor. Dragostea noastra a tinut pana la sfarsitul verii si poate inca ar mai fi tinut, caci o iubeam, daca un eveniment, care nu era o surpriza pentru mine decat in sensul in care-l credeam cu putinta la Roma si cu neputinta la Tomis, nu mi-ar fi domolit avantul. Lidia ma trada. Banuiam, dar era doar o banuiala si nimic mai mult. Nu ea a fost cea care mi-a provocat dezgustul, ci barbatul care o tinea in brate. Abia plecase de langa mine, intr-o noapte - nu puteam sa adorm caci ma obseda amintirea ei - cand m-am imbracat si am iesi din casa, hotarat sa ma apropii de casa ei, sa-i vorbesc si sa raman la ea daca era singura, sau sa-i fac semn si s-o conving sa se intoarca la mine acasa imediat sau mai tarziu. Am urcat fara zgomot scara, am dat la o parte perdeaua din panza aspra care tinea loc de usa si am vazut-o pe Lidia in bratele lui Herimon, sarutandu-l cu patima. Stateau amandoi cu ochii inchisi, vedeam sudoarea scurgandu-se pe obrajii enormi ai prietenului meu, un miros infect umplea interiorul saracacios pe masura acelor fiinte inferioare. Ceea ce m-a impresiona cel mai mult a fost chipul acelei femei pe care-l acoperisem cu sarutari cu cateva ceasuri in urma. Mi se parea urata si vulgara, cu trasaturile fetei descompuse de caldura si de un simtamant care oscila intre excitatie si dezgust. Era evident ca Herimon stiuse sa profite de poemul meu si de banii lui. Am coborat fara zgomot si m-am intors acasa. Nu-i uram. Herimon intrase in drepturile lui, iar Lidia gasise solutia pentru a iesi din mizerie. Idila lor era rodul poeziei mele, dar asta nu-mi aducea nici o multumire. Un soi de disperare imi chinuia trupul. M-am dreptat spre casa lui Artemis, dar si la ea era cineva."

Livrarea se face din stoc din depozitul de carte Libris, in zilele lucratoare. Transportul este gratuit prin curier rapid, oriunde in Romania, pentru orice comanda de minimum 75 de lei. Pentru orice solicitare apelati call center-ul Libris de luni pana vineri intre orele 8-20.

Altii au comandat si...

commentarii
Rating general al produsului
4.3 (3 review-uri)

Ai cumparat acest produs? Spune-ti parerea!

Acorda o nota produsului

Review-uri
Lau34 06/25/2020
Dumnezeu s-a nascut in exil se incadreaza in categoria romanului-jurnal deoarece contine intamplari si trairi ale poetului Ovidiu exilat la Tomis. Pe langa tema exilului, remarcam tema regasirii de sine si a autorevelatiei, deoarece poetul se autoanalizeaza pe parcursul celor opt ani de exil. El se dezice de viata sa plina de placeri de la Roma, de zeii viciosi, pe care ii cantase in Metamorfoze si incepe sa devina o persoana spirituala cu ajutorul prietenilor sai daci, a calatoriilor in Dacia si a relatarilor medicului Theodor despre Nasterea Mantuitorului.Scrierea prezinta un puternic caracter filosofico-religios prin analogiile dintre cultul dacilor pentru zeul Zamolxe si credinta in Iisus, mai mult anticipata si sugerata decat prezentata ca atare. Alte teme importante sunt libertatea si iubirea spirituala, pe care Ovidiu incepe sa le cunoasca pe parcursul exilului sau, dupa intalnirea cu Mucaporus, un dezertor roman care isi gasise libertatea in viata umila de pescar din Dacia si dupa apropierea de Dochia, a carei prezenta a facut sa incolteasca in poet o iubire spirituala si platonica.Romanul este impartit in opt capitole care corespund celor opt ani petrecuti de poet in exil. Ovidiu a fost exilat la Tomis, pe malurile Pontului Euxin, la granita de Rasarit a Imperiului Roman din ordinul Imparatului Augustus, deoarece acesta considera ca poetul, prin tratatul erotico-didactic Ars amandi/Arta iubirii a corupt tineretul roman, in special pe femeile maritate (inclusiv pe Iulia, fiica imparatului). Ajuns intr-un taram izolat, lipsit de civilizatie si mai tot timpul amenintat de invaziile sarmatilor, Ovidiu se simte claustrat, damnat si nedreptatit de catre Augustus, staruind mereu prin intermediul scrisorilor sa fie absolvit de pedeapsa sau sa fie trimis in Grecia.In primii ani de exil, poetul suporta cu greu iernile, care il silesc sa hiberneze atat fizic cat si spiritual. Astfel, el isi aduce aminte de Iulia si de Augustus, de fostele sale iubite de la Roma, de anii sai de studii de la Atena, de scrierile sale, iar mai tarziu de copilaria sa de la Sulmona. Cu timpul, Ovidiu incepe sa se obisnuiasca cu situatia sa de surghiunit si se imprieteneste cu localnicii: servitoarea Dochia, centurionul Honorius care avea rolul de a-l pazi pe poet, carciumarul Herimon, pescarul Mucaporus, dacul Scoris, medicul grec Theodor si pe taranul Comozous. Desi Ovidiu nu era interesat de latura spirituala a existentei, credinta dacilor intr-un zeu unic, Zamolxe, si faptul ca nu le era frica de moarte l-a fascinat pe poet, care a inceput sa isi puna intrebari referitoare la viata vesnica, mai ales dupa visul sau revelator din barca lui Mucaporus si a inceput sa isi doreasca sa viziteze muntele sfant al dacilor Kogaionon. Prin cultul lui Zamolxe, Ovidiu anticipeaza nasterea religiei crestine, care se bazeaza pe Bine, Adevar, viata vesnica si Mantuirea sufletelor. Convingerile poetului sunt intarite de povestea Nasterii Domnului, la care a fost martor medicul Theodor. Relatarile sale ii dau si mai multa speranta lui Ovidiu, care se regaseste in religia iubirii. Iar despre ultimul an al vietii lui Ovidiu va invit sa cititi singuri.Diferenta majora dintre poetul latin si personajul creat de Vintila Horia este aceea ca protagonistul romanului Dumnezeu s-a nascut in exil se indeparteaza de zei, considerandu-i cruzi si poate chiar inexistenti, si incepe treptat sa evolueze spiritual prin intermediul unor vise si calatorii revelatorii precum: visul din barca lui Mucaporus, in care Ovidiu vede o umbra de lumina, calatoria la Poiana Marului (unde intalneste un preot dac, care ii aduce pace si liniste interioara), iar povestea lui Theodor despre Nasterea lui Mesia il impresioneaza pe Ovidiu, care se adaptase spiritului monoteist al geto-dacilor. El isi imagina tinutul dacilor ca pe un centru al noii religii, iar Roma era sortita decaderii din cauza zeilor mincinosi si a placerilor efemere. Fastele in care am cantat gloria Romei, viata ei vesnica, nu vor avea decat valoarea unei naluciri fugare, lasate, ca o urma abia vizibila, de o umbra sleita de puteri si solitara (...) Operele mele nu vor trai mai mult decat mine, afara doar daca oamenii vor mai pastra, in viitor, dupa ce adevarul le va fi fost cunoscut, viciul placut si inutil al curiozitatii. (p. 157) Prin tema exilului se realizeaza impacarea sufleteasca a poetului cu sine insusi. Prin folosirea simbolurilor crestine se realizeaza autocunoasterea si eliberarea de trecut. Tomisul, din locul suferintei, devine centrul unei lumi spirituale, confirmata de nasterea unei religii a iubirii si a sperantei in viata eterna. Pamanturile pe care le stapanesc Getii sunt intinse. Aceste intinderi cunosc nadejdea si a vietii viitoare ca si puterea Dumnezeului unic. (...) Augustus m-a exilat ca sa ma faca sa sufar si am suferit. Dar stiu acum ca Roma, aceasta Roma care era, la inceputul suferintelor mele, oglinda tuturor gandurilor, nu se afla la rascrucea tuturor drumurilor de pe acest pamant, ci altundeva, la capatul unui altfel de drum. Si mai stiu ca Dumnezeu sa nascut, si El, in exil. (p. 163)Romanul lui Vintila Horia are caracter filosofico-religios fara a fi imbibat de dogme, ci doar sugereaza anumite idei si traditii care ne apartin, iar anticiparea Nasterii Domnului si a aparitiei crestinismului patrunde treptat, fie sub forma credintei in Zamolxe, fie prin dorinta venirii unui zeu care sa instaureze ordinea, pacea si sa Ii invete pe oameni sa iubeasca. Pe langa referintele livresti la operele lui Ovidiu Ars Amandi, Metamorfoze, Medea, Triste regasim doua dintre miturile care stau la baza poporului roman: Miorita, un cantec pe care Ovidiu il aude de la o tanara daca, numita simbolic Geta, iar cel de-al doilea este mitul nasterii poporului roman, desi aici apar Dochia si Honorius, iar despre formarea limbii romane naratorul spune ca este un amestec de cuvinte dace si latine, vorbita de copii ca o limba secreta. Asa cum probabil intuiti, autorul demonteaza miturile si istoria, pentru a le recladi intr-o maniera surprinzatoare care da si farmecul acestui roman modern cu aer postmodern doar datorita acestui procedeu laborios. Daca tot l-am mentionat mai sus pe narator, el este prezent prin vocea lui Ovidiu, care ne ghideaza de-a lungul romanului si ne lasa sa aruncam o privire si peste scrisorile lui pline de disperare si de staruinta adresate imparatului Augustus, lui Tiberius si Fabiei, sotia poetului. Frazele au un lirism deosebit, mai ales in descrierea naturii. Lipsa pluriperspectivismului nu este deranjanta deoarece poetul, prin vorbele sale alese, pare sa il convinga si pe cel mai sceptic cititor ca tot ceea ce relateaza este adevarat. De ce merita citit romanul Dumnezeu s-a nascut in exil? In primul rand este o carte mai putin cunoscuta in Romania din cauza perioadei istorice urate numita sovietizarea Romaniei sau comunismul care l-a fortat pe Vintila Horia sa nu isi mai vada tara mult iubita pana la caderea regimului. Apoi, acest roman a facut senzatie in strainatate, mai ales in Franta anilor `60, iar in al treilea rand, exilul fortat sau asumat inca este o problema curenta. Este vorba aici despre oamenii care se refugiaza in alte tari pentru a se salva din calea razboaielor, fie despre cei care si-ar dori sa se intoarca acasa, insa nu o pot face din considerente financiare, astfel fiind prinsi intre doua lumi ca poetul Ovidiu.
sinov ema 02/24/2020
Punctualitate, seriozitate.

Este o carte bună, scrisă de un un scriitor incomod.

sus
Feedback Wishlist