Trebuie remarcat din capul locului ca Roxana Eichel alege calea regala a confruntarii spatio-temporale, impunandu-si o limitare drastica a evadarilor in zona biograficului, cel care aduce, de regula, timpul si spatiul laolalta. Investigatia Roxanei Eichel vrea sa se mentina deasupra ispitelor conjuncturalului, pe care ni le livreaza de regula marturisirile proprii sau marturiile altora, preferand decriptarea semnelor destinului din insesi textele teoretice si critice pe care le scriu protagonistii scenariului pe care autoarea il exploreaza. Sarjand un pic, din motive euristice, as zice ca, pentru Roxana Eichel, Matei Calinescu, Virgil Nemoianu si Toma Pavel nu pleaca din Romania, ci din teoria literara romaneasca, si nu ajung in Statele Unite, ci in comparatistica transatlantica. - Liviu Papadima

 

Studiul Roxanei Eichel arata cat de pasionanta poate fi arheologia ideilor daca e practicata cu inteligenta si cu preocupare pentru mobilitatea contextelor in care oamenii si lecturile circula, mai ales in (post)modernitate. Critica regasirii reia un subiect discutat doar superficial pana acum, desi deseori la indemana in conversatia intelectuala curenta: „teoria romaneasca in exil“ (mai precis, cartile lui Matei Calinescu, Virgil Nemoianu, Toma Pavel). Roxana Eichel intampina cu ironie generalizarile si naratiunile fondatoare pe aceasta tema si ofera, in schimb, argumente pentru o regandire a determinarilor complexe intre biografie si opera, individ si scoala de gandire, consecventa si ispita noului. O admirabila demonstratie despre cum se face teoria literara. - Oana Fotache

 

Cartea scrisa de Roxana Eichel ne ofera o imagine convingatoare a culturii universitare romanesti in anii '60, precum si a ratiunilor pentru care, la strangerea ideologica din anii ’70, multi tineri intelectuali si-au parasit tara. Excelent informata, atenta si la imaginea de ansamblu, si la detalii, scrisa pe un ton limpede si prietenos, Critica regasirii intelege si face inteles felul in care Matei Calinescu, Virgil Nemoianu si eu insumi am incercat, si poate din cand in cand am reusit, sa coordonam experienta culturala din Romania cu valurile de curente critice din Vest. Ii sunt profund recunoscator. - Toma Pavel